Hunedoara | Punct: Piaţa Obor | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 86829.12 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
mun. Hunedoara
Localitate:
Hunedoara
Punct:
Piaţa Obor
Localizare:
| 86829.12 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconescu | Dragoş | participant | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara |
| Roman | Cristian Aurel | participant | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara |
| Roman | Delia Maria | participant | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara |
| Luca | Sabin Adrian | participant | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Raport:
Situl arheologic Hunedoara-Piaţa Obor se află dispus în zona central-estică a municipiului, pe prima terasă de dreapta a râului Cerna, ocupând o suprafaţă întinsă, observaţie confirmată de numeroasele puncte în care, pe parcursul anilor, au fost descoperite materiale ceramice eneolitice.
Mobilul cercetării a fost identificarea şi salvarea complexelor arheologice situate pe latura estică a actualei pieţe agroalimentare, zona unde conform planului de sistematizare şi urbanism, urmează a se extinde şi moderniza o serie de spaţii comerciale.
În această campanie au fost trasate 2 suprafeţe (S 1, S 2), cu dimensiunile de 3 x 3 m, respectiv 3 x 2,25 m, amplasate aprox. pe direcţia N-S, între platoul exterior al pieţei şi strada Nicolae Bălcescu. Cele mai numeroase contexte arheologice au fost identificate în S 1, deşi o parte a suprafeţei a fost afectată de o ţeavă de gaz metan, care a deranjat atât nivelul de cultură, cât şi 2 complexe. Prima observaţie care se impune este dată de faptul că, depunerile arheologice au fost în mare parte îndepărtate, o dată cu construirea pieţei agroalimentare în anii 60, locul acestora fiind luat de niveluri de umplutură, pavaje, diverse conducte pentru apă, canal, gaz etc.
În S 1/2006, au fost surprinse 4 complexe arheologice, prezentate în funcţie de momentul identificării acestora, o dată cu adâncimea de -70 cm. Nivelul de cultură este subţire, din cauza motivelor expuse mai sus, inegal ca şi dimensiuni, de culoare neagră cu reflexe brune. Sterilul arheologic are o culoare brun-negriciosă, dens ca şi aspect cu pete de lut aluvionar.
C 1reprezintă o groapă de mari dimensiuni, cu un contur circular, ce se adâncea uşor spre E. Umplutura acestui complex este mai afânată decât structura nivelului arheologic, materialul arheologic (fragmente arheologice în poziţie orizontală sau uşor oblică, fragmente osteologice, lipitură), concentrându-se la partea superioră a acestuia.
C 2desemneazăo groapă de dimensiuni modeste, suprinsă la limita carourilor 3 şi 4. Are o formă ovală, fund rotunjit, secţionarea acesteia evidenţiind un inventar sărac (ceramică, resturi de cărbune).
C 3reprezintă o groapă, identicată în caroul 3, cercetată parţial. Această groapă secţionează nivelul de cultură şi se adânceşte până la -108 cm de la actualul nivel de călcare. Zona cercetată are un contur circular, pereţi drepţi la partea superioară şi partea inferioară rotunjită. Primul nivel de săpare cuprinde resturi masive de lipitură, resturi de cărbune, mici fragmente ceramice în poziţie orizontală. Umplututa este densă, de culoare negră cu reflexe brune. După îndepărtarea acestor elemente a fost surprinsă o lentilă de lutuială, amestecată cu resturi vegetale mărunt tocate, pietricele şi mâl, consistentă ca şi aspect, uşor albiată. Centrul acestei lutuieli avea până la 12 cm grosime, marginea dinspre V subţiindu-se până la 6 cm. În acest nivel cu lutuială a fost suprins, pe profilul estic, la 39 cm faţă de colţul săpăturii urma unui tăruş, plasat orizontal, cu o secţiune circulară şi un diamteru de 6,5 cm. Tot în cuprinsul acestei lutuieli a fost identificată o placă masivă din piatră de râu, ruptă, ovoidală în secţiune. Demontarea acestei lutuieli a arătat faptul că pe fundul gropii se concentrează un bogat material arheologic (ceramică, piese de silex, resturi de lipitură). Marginea gropii cuprinde o umplutură mai densă, cu pigmenţi de lut ars.
C 4 reprezintă o groapă de mici dimensiuni surprinsă pe profilul intermediar din caroul 3. Golirea acesteia a condus la descoperirea unei singure piese arheologice (aşchie masivă de silex).
Cercetarea S 2/2006, a relevat faptul că acestă zona este serios afectată de lucrări contemporane, singurul complex arheologic fiind partea inferioară a unui gropi (C 5), cu un contur aproximatic circular, inventarul acesteia constând din fragmente ceramice mărunte, resturi de cărbune, lipitură şi o piesă de silex.
Materialul arheologic, din toate complexele studiate aparţine eneoliticului timpuriu, culturii Turdaş (?), cercetările viitoare urmând a face precizări de detaliu privind o încadrare cultural-cronologică mai fină a acestor materiale.