Hoisești | Comuna: Mărgineni | Judeţ: Neamț | Punct: La Curmătură 1 | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Neamț, Mărgineni, sat Hoisești Punct: La Curmătură 1
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Eneolitic timpuriu;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 123200.01 |
Județ:
NEAMŢ
Unitate administrativă:
MĂRGINENI
Localitate:
HOISEŞTI
Punct:
La Curmătură 1
Localizare:
| 123200.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bolohan | Neculai | responsabil | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Asăndulesei | Andrei | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Drob | Ana | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
Cercetările de suprafață inițiate de către Direcția Județeană pentru Cultură Neamț în bazinul pârâului Verdele, la sud de satul Hoisești, au dus la identificarea și integrarea unor situri noi în baza națională de date arheologice. Într-o primă etapă am realizat o evaluare vizuală a bazinului părăului Verdele (afluent pe stânga al râului Bistrița), etapă urmată de verificarea locurilor care prezentau parametri specifici unor zone cu potențial arheologic. În acest context, la sud de satul Hoisești, pe terasa înaltă de pe stânga părăului Verdele, loc din care se desprinde o suprafaţă delimitată de două albii fosile, provenind de la două izvoare, am identificat la suprafaţa solului numeroase resturi arheologice. Activitatea de cercetare de suprafaţă a continuat pe parcursul a patru sezoane agricole în care am urmărit gradul de afectare a materialului arheologic de suprafaţă precum și ritmul excavării prin arătură a resturilor arheologice acoperite. Pentru confirmarea prezenței conținutului arheologic, a distribuției artefactuale și din necesitatea recuperării și protejării patrimoniului au fost realizate investigații non-invazive, care au certificat existența unei așezări fortificate în interiorul căreia erau dispuse liniar structuri de locuire. Ca urmare a acestei evaluări a fost propusă realizarea unui diagnostic arheologic în care a fost realizată cercetarea unei locuințe cu amprentă la sol rectangulară. În 5 mai 2015, pe teritoriul satului Hoisești, comuna Mărgineni, județul Neamț, a fost identificat și delimitat prin cercetare de suprafață un sit arheologic, care prin caracteristicile sale a fost atribuit perioadei preistorice. În contextul respectiv situl, aflat în sud-estul depresiunii Cracău-Bistrița (Fig.1), a fost vizibil prin detaliile specifice unei așezări fortificate preistorice, cu resturi materiale la suprafață, care prin caracteristicile tehnice vizibile au fost atribuite perioadei eneolitice și resturi de olărie care sunt atribuite perioadei mijlocii a Epocii bronzului (cultura Costișa) (Fig. 2/a-c).
Obiectivele cercetării.
1.Identificarea prezenței conținutului arheologic
2.Înregistrarea distribuției artefactuale pe suprafaţa de lucru și integrarea patrimoniului într-o narațiune privind ocuparea și utilizarea mediului în perioadele preistorice.
3.Elaborarea strategiei pentru continuarea cercetărilor în cadrul unei alte modalități de cercetarea și valorificare a patrimoniului arheologic.
Rezultate şi interpretarea lor
În conformitate cu proiectul anual și cu standardele și normele de cercetare arheologică am stabilit pentru anul 2021 o zonă a diagnosticului arheologic notată Caseta A/Cas.A, împărțită în patru carouri (1-4) (Fig.1/d). În bună măsură, rezultatele diagnosticului arheologic intruziv corespund obiectivelor formulate pe parcursul cercetării de suprafaţă și a desfășurării cercetării geomagnetice (Fig. 1/c).
Locuința 1 (L1).
Pe parcursul excavării, în zona centrală a Cas.A, am identificat o platformă din lut ars, care corespundea semnalului magnetic. Treptat, săpătura a fost extinsă pe toată suprafaţa pentru a identifica amprenta la sol a unei locuințe/L1 (Fig. 2/d). Inițial, amprenta la sol avea lungimea de 4.70m pe axul lung și era reprezentată de fragmente de lipitură de pereți, uneori cu amprente de nuiele și de scânduri, fragmente de podină și fragmente de olărie. Dimensiunea finală a L1 este de 7.10x4.50m (Fig.1/d; 2/d). Continuarea decopertării realizată prin răzuieli succesive în zona dintre carourile 1-2 și 3-4 a dus la identificarea unui „jgheab” din lut ars, care pare să reprezinte baza unui perete interior despărțitor. Un al doilea „jgheab” din lut a fost cercetat către extremitatea estică, la 2.00m est de primul (Fig.1/d). Pe suprafața de lucru au fost descoperite următoarele artefacte: lame și vârfuri de săgeată din silex, râșnițe și topoare din piatră, diverse obiecte din lut, fragmente de olărie (Fig. 2/e-g).
Concluzii
Diagnosticul arheologic a dus la identificarea urmelor unui spaţiu de locuit reprezentat de fragmente de lut ars cu amprente de nuiele, care provin de la pereți dărâmați peste o podină. Existența spaţiului domestic este susținută de planimetrie, care sugerează existența unor spații interne/hol/încăperi, aserțiune susținută și de prezența celor două „jgheaburi”-suport al unor ziduri ușoare precum și a celor două râșnițe din piatră (Fig. 2/f). O situație asemănătoare a fost raportată ca urmare a săpăturilor arheologice din cadrul locuinței L4 de la Fetești-La Schit, com. Adâncata, jud. Suceava, precum și din cadrul locuinței L2 de la Malnaș-Băi, jud. Covasna[1], ambele contexte fiind atribuite fazei Cucuteni A. Acestor prime dovezi li se adaugă materialul arheologic disparat sau a celui cercetat in situ. Pe baza acestor date situl a fost încadrat în faza Cucuteni A specifică eneoliticului de la răsărit de Carpați.
Abstract [EN]:
As a result of the archaeological survey from Hoisești-La Curmătura 1, was researched an area with intense traces of habitation. The site is located on the high terrace of the Verdele stream and was separated from the rest of the terrace by two ravines with a fresh water spring and two salt springs nearby (Slatina Mică and Slatina Mare). The area is represented by a high density of chalcolithic (Cucuteni A) contemporary settlements located to the north (Iugani-Mărgineni) or to the south (Movila Flocoasă-Negritești, Dealul Siliștei-Siliștea), which meet identical characteristics regarding the location: dominant places, inter-,visibility, proximity to freshwater sources and easy access. All these observations are valid for the settlements in the Cracău-Bistrița basin but also for many of the contemporary sites east of the Carpathians.
Geomagnetic research has led to the identification of a visible housing area in the form of three rows of 19 dwellings arranged approximately on the north-south axis. One of them, located in the central area, was partially investigated by an archaeological diagnosis.
Bibliografie:
1. Boghian, D. D., Ignătescu, S., Mareș, I., Niculică, B.P., (2006) Feteşti, com. Adâncata, jud. Suceava, „La Schit”, CCA din România, campania 2005, A XL-a sesiune naţională de rapoarte arheologice, Constanţa, 152-157.
2. László, A., Cotiugă, V., (2005) On the Chalcolithic house-building. Archaeological observations and some experimental archaeological data, SAA X-XI (2004-2005), 174-170.
3. Monah, D., (1997) Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie, BMA III, Muzeul de Istorie Piatra-Neamț.
4. Sztáncsuj, S. J., (2016) Grupul cultural Ariușd pe teritoriul Transilvaniei, Editura Mega.
2. László, A., Cotiugă, V., (2005) On the Chalcolithic house-building. Archaeological observations and some experimental archaeological data, SAA X-XI (2004-2005), 174-170.
3. Monah, D., (1997) Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie, BMA III, Muzeul de Istorie Piatra-Neamț.
4. Sztáncsuj, S. J., (2016) Grupul cultural Ariușd pe teritoriul Transilvaniei, Editura Mega.