Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: str. Cetăţii, str. Carsium | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu; Perioadă neprecizată;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Evul Mediu; Perioadă neprecizată;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Neatribuit;
Tipuri de sit:
Cetate; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 60810.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
or. Hârşova
Localitate:
Hârşova
Punct:
str. Cetăţii, str. Carsium
Sector:
Sector „Poarta de nord a cetăţii romano-bizantine”
Toponim:
Carsium
Localizare:
| 60810.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mototolea | Constantin-Aurel | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Nicolae | Constantin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Talmaţchi | Cristina | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Dumitru | George | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Raport:
În perimetrul cuprins între str. Unirii şi str. Carsium s-a descoperit în campania 2009 poarta de intrare a cetăţii romano-bizantine flancată de două turnuri în forma literei „U”. Orientarea acesteia este spre NNV, în direcţia vadului de trecere a Dunării aflat la cca 10 km distanţă de albia fluviului, şi cca 2 km de terasa inundabilă. Se păstrează, potrivit datelor actuale, fundaţiile celor două turnuri cu un rând din paramentul exterior, realizat din blocuri mari de calcar, unele de peste 1 m lungime şi 0,50-0,60 m grosime, şi emplectonul, până la înălţimea de 2,5 m. Grosimea zidurilor este de cca. 2,70 m. Se observă cel puţin două faze de construcţie. Turnurile au dimensiuni interioare (potrivit datelor preliminare) astfel: lăţime de peste 4 m şi lungimea de peste 7 m. Distanţa dintre turnuri este de peste 5 m. Intrarea se face pe un pavaj din piatră mică legată cu pământ. În actuala campanie s-a urmărit cercetarea principalelor caracteristici ale spaţiului destinat intrării pe poartă. Au fost prelungite trei secţiuni (SI, S3 şi S4, C1-3) începute anul trecut şi s-a demontat martorul dintre S3 şi S4. S-a constatat că elementele definitorii ale intrării pe poartă de pe latura din dreapta (stâlpul porţii, pragul, paramentul incintei din spate şi chiar o parte din pavaj) au fost dislocate din vechime, ele lipsind astăzi. Însă pe baza pieselor existente pe latura stângă şi a amprentelor de mortar, destul de vizibile, s-a putut face o reconstituire a intrării. Astfel se poate aprecia preliminar că dimensiunile iniţiale ale acesteia se încadrau între 3,30-3,40 m. Modul în care a fost prelucrată placa de poartă indică faptul că pe intrare puteau circula atât vehicule mici (cu distanţa dintre roţi de 1,15-1,20 m) cât şi mari (cu distanţa între roţi de 1,50 m). Pavajul din spate a fost realizat din dale mari de piatră de calcar cu dimensiuni variabile (0,70-0,80 m x 0,90-1 m). Între turnuri, în faţa porţii, pavajul a fost realizat din piatră mică prinsă cu pământ. Ca şi în cazul cercetării turnului T1, în campania trecută, şi la intrarea pe poartă se identifică, după compoziţia mortarului, două faze de construcţie. Stratigrafia înregistrată aici, păstrată pe adâncimea de 1,20 m, surprinsă în SII, c.1-2, este următoarea: - nivelul de construcţie (dale din piatră, cu dimensiuni variabile, lungime, lăţime maximum 1 m, grosime cca. 0,20 m, aşezate pe un pat de mortar din nisip şi var); - nivelul de distrugere, cu grosimea maximă de 0,10-0,15 m, alcătuit din pământ compactat cu mult mortar şi o peliculă de arsură deasupra; - nivelarea cu puţine materiale romane târzii şi romano-bizantine, cu grosimea de cca. 0,50 m, realizată după încetarea funcţionării porţii; - nivelul de demantelare sistematică al zidului porţii alcătuit din piatră mică sfărâmată, mortar, fragmente de cărămizi, în grosime de cca. 0,35-0,37 m; - un nivel din pământ brun-deschis, bine compactat, cu rare materiale moderne (cca. 0,20 m); - 0,05-0,07 m pietriş de macadam peste care s-a aşezat asfaltul.