Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Tell | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Raport:
Studiul arheozoologic al faunei de mamifere
Adrian Bălăşescu
Resturile de mamifere au o pondere relativ scăzuta ca NR (între 30-40%) comparativ cu celelalte tipuri de resturi faunistice identificate in diferite contexte arheologice de la Hârşova. Lista speciilor este destul de lungă şi ea ilustrează atât activitatea de creştere a animalelor (vita domestică, porcul, oaia, capra şi câinele), cât şi vănătoarea (cerb, căprior, mistreţ, bour, lup, vulpe, bursuc, vidra, pisica sălbatica, râs, lup, bursuc, jder, vidră, cal sălbatic, castor, iepure sălbatic).
Ponderea activităţii de creştere a animalelor este dovedită de cantitatea de oase care aparţin speciilor domestice. Dintre acestea ovicaprinele cu 23% ca număr de resturi (NR) au cea mai mare pondere, ele fiind urmate de suine 18% si apoi de bovine 10%. De asemenea şi la Hârşova-tell se observă ca resturile de câine au o pondere relativ ridicată (cca. 9%):
Vânatul este extrem de variat, dintre taxonii preferaţi din punct de vedere cinegetic cea mai mare pondere o are mistreţul (16 %), care este urmat de cerb (2%); restul speciilor având fiecare între 0,5-1% (NR).
În curs de cercetare al spaţialităţii acestor resturi faunistice se află diferite “eşantioane” care provin din diferite complexe arheologice; analiza comparativă pluridisciplinară a acestor structuri (zone menajere, tranşee, gropi, etc) sperăm ca pe viitor să ne permită o caracterizare a acestora din punct de vedere arheozoologic.
Binenţeles ca datele faunistice nu au sens daca acestea nu sunt integrate în contextul crono-cultural şi în spaţiul arheologic, unde de altfel ele nu sunt singurele care ne pot informa asupra sistemelor tehnice legate de paleoeconomie ; informaţia arheozoologică nu ar avea sens fără informaţiile care sunt legate de utilaj (litic, materii dure animale, metal, etc), de ceramică (tipuri de vase, analiza rezidurilor organice, etc), analiza sedimentelor arheologice şi a resturilor botanice asociate, toate acestea permiţând într-un mod direct sau indirect să ne furnizeze informaţii în ceea ce priveşte paleoeconomia animalieră.
În final specificăm ca o serie de resturi osteologice de la Hârşova-tell (nivelurile eneolitice) au fost trimise pentru analize de paloegenetică (pentru suine la Oxford University, bovine la Mainz University şi ovicaprine la Ecole Normale superieure Lyon) care vor permite observarea tipurilor genetice ale animalelor domestice din perioada neo-eneolitică pe un areal foarte larg între oceanul Atlantic şi Muntii Urali. Costurile acestor analize, precum şi datările absolute prin C14 ale acestor eşantioane sunt suportate de programul Chronobos şi Econet (coordonate de Anne Tresset, Centre Nationale des Recherches Scientifiques).