Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Tell | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ilie | Ana | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Păun | Andreea | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Randoin | Bernard | participant | Ministère de la Culture et de la Communication, France |
| Parnic | Valentin Aurel | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Nălbitoru | Alexandru | participant | Muzeul Municipal Câmpulung |
| Popovici | Dragomir Nicolae | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Vasile | Sandu Gabriel | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Ionescu | Marilena | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Torcică | Ion | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Popa | Elek Ioan | participant | Universitatea Bucureşti |
Raport:
În campania anului 2003, a continuat cercetarea arheologică cu caracter complex, interdisciplinar, efectuată în cadrul proiectului de colaborare româno-francez.
În condiţiile în care încă din campaniile precedente s-a obţinut corelarea stratigrafică a tuturor complexelor, astfel încât săpătura să urmărească structurile cvasicontemporane, colectivul şantierului şi-a propus în principal următoarele:
- continuarea cercetării complexelor de locuire, anterioare S. L. 48, respectiv din sectoarele 9, 10, 4 şi 5, dar şi a acelora din sectoarele 2, 6, 7, şi 13;
- studierea soluţiilor constructive şi a caracteristicilor materiilor prime utilizate pentru realizarea acestora;
- cercetarea şi definirea pe cât posibil a tipurilor de relaţii spaţiale ce pot fi evidenţiate, atât în interiorul structurilor de locuire cât şi în cadrul aşezării, între acestea;
- continuarea cercetării zonei de deşeuri menajere, C. 720, în sectorul 8, cu scopul de a se putea încheia cercetarea acestui complex şi pentru zonele exterioare C. 98;
- continuarea procesării documentaţiei ştiinţifice de şantier în cadrul bazei generale de date a şantierului care să permită pe viitor mai uşor prelucrarea mobilierului arheologic şi a tuturor categoriilor de date obţinute în cursul cercetărilor;
- continuarea completării arhivei fotografice în format digital a şantierului;
- obţinerea de noi date privind soluţiile constructive utilizate în cazul locuinţelor, (evoluţia acestora, respectiv faze constructive, materiale utilizate, etc.).
Rezultate deosebit de interesante au fost obţinute în cazul locuinţei incendiate, nr. 19. Deşi păstrată doar parţial, au putut fi surprinse detalii privind amenajări interioare ale spaţiului, intrarea acesteia şi dispunerea unei părţi a mobilierului, deosebit de bogat.
C. 720 a permis efectuarea unor importante observaţii privind utilizarea suprafeţelor locuinţelor după abandonarea lor, evidenţiindu-se faptul că, uneori, evoluţia acestui tip de complexe nu este similară. Date mai elocvente vor putea fi obţinute numai după cercetarea completă, din toate punctele de vedere a materialului obţinut.
Au fost realizate Diagramele Stratigrafice Cumulative de Sector pe baza cărora să se poată realiza Diagrama Stratigrafică generală a săpăturii.
S-a continuat formarea profesională a studenţilor universităţilor de la Târgovişte şi Constanţa participanţi la săpături.
Şi în această campanie, în colaborare cu membrii colectivului şantierului arheologic Hârşova-Cetate, a fost organizată "Ziua porţilor deschise".
Studiul arheozoologic al resturilor faunistice
Valentin Radu, Gabriel Vasile, Adrian Bălăşescu (MNIR-CNCP), Marilena Ionescu (UO Constanţa), Elek Ioan Popa (Univ. Bucureşti)
S-au identificat un număr de 9034 resturi faunistice din care 323 aparţin gastropodelor, 1124 bivalvelor, 2190 peştilor, 35 reptilelor, 34 păsărilor şi 5328 mamiferelor
Studiul faunei de mamifere a dus la identificarea până la nivel specific a unui număr de 2998 resturi. S-au determinat 20 de taxoni , dintre care 5 specii domestice: Bos taurus (vită domestică), Ovis aries (oaie), Capra hircus (capră), Sus domesticus (porc), Canis familiaris (câine) şi 15 sălbatice: Canis lupus (lup), Vulpes vulpes (vulpe), Lynx lynx (râs), Felis silvestris (pisică sălbatică), Martes martes (jder de pădure), Meles meles (bursuc), Mustela nivalis (nevăstuică), Lutra lutra (vidra), Equus cf. caballus (cal sălbatic), Sus scrofa (mistreţ), Cervus elaphus (cerb), Capreolus capreolus (căprior), Bos primigenius (bour), Castor fiber (castor) şi Lepus europaeus (iepure de câmp).
Mamiferele domestice reprezintă 69% ca număr de resturi şi 63% ca număr minim de indivizi. Ovicaprinele au cea mai mare pondere ca NR (23%), ele fiind urmate de suine (15%), canide (14%) şi bovine (10%). Ca NMI situaţia este asemănătoare celei întâlnite la Popina Borduşani, în sensul că suinele (16%), canidele (14%) şi ovicaprinele (14%) îşi dispută primul loc, ele fiind urmate de bovine.
În ceea ce priveşte exploatarea animalelor domestice se observă că bovinele şi ovicaprinele sunt exploatate în principal pentru produsele lor secundare şi în subsidiar pentru consumul carnat. La porcine, indivizi cu vârste cuprinse între 8 şi 10 luni deţin procentaje importante de circa 35%, ceea ce ar sugera un excedent de indivizi (probabil masculi), dacă avem în vedere că la această vârstă animalul încă nu atinsese greutatea ponderală optimă pentru sacrificare.
Vânătoarea joacă un rol important pentru comunitate, dacă avem în vedere procentele deţinute de speciile de animale sălbatice: 31% ca NR şi 37% ca NMI. Se vânau cu precădere specii de talie mare şi medie, care furnizau o cantitate deloc neglijabilă de carne, dar şi alte produse: piei, grăsime, coarne, etc. Ca pondere mistreţul este cel mai bine reprezentat ca NR (14%) şi NMI (10%), el fiind urmat de cerb, căprior, bour şi cal sălbatic (toate aceste 4 specii din urmă însumând sub 10% ca NR şi NMI).
Studiu sedimentologic
Constantin Haită (MNIR-CNCP)
În campania de cercetări arheologice din anul 2003, studiul sedimentologic a avut ca obiectiv continuarea cercetării micromorfologice a locuinţelor gumelniţene.
În acest scop, au fost studiate şi eşantionate o serie de situaţii arheologice:
- un nivel de podea al unei locuinţe neincendiate (SL 63, US 2134) care conservă atât o structură vegetală e tipul unei cuverturi, cât şi o acumulare laminară de ocru, situaţie întâlnită si în situl Borduşani-Popină şi atribuită spaţiului din interiorul unui atelier;
- nivelul de distrugere (US 4066) al aceleaşi locuinţe, incluzând un nivel de cenuşă gri deschis, pulverulentă, provenind, probabil, de la incendierea acoperişului;
- o succesiune de podele de chirpici cu frecvente amprente vegetale, lutuieli şi niveluri ocupaţionale dintr-o locuinţă incendiată (SL 64), ca şi peretele locuinţei ce conservă lutuielile succesive;
În aceasta campanie a fost cercetat şi un sondaj arheologic realizat în apropierea fostului depozit Peco, în zona unde va fi amplasată noua şcoală.
Din acest sondaj au fost prelevate două eşantioane micromorfologice în scopul studierii aluviunilor actuale ale Dunării.
Rezumat:
În campania anului 2003, a continuat cercetarea arheologică cu caracter complex, interdisciplinar, efectuată în cadrul proiectului de colaborare româno-francez. S-au stabilit următoarele obiective: continuarea cercetării complexelor de locuire; studierea soluţiilor constructive şi a caracteristicilor materiilor prime utilizate pentru realizarea acestora; cercetarea şi definirea pe cât posibil a tipurilor de relaţii spaţiale ce pot fi evidenţiate; continuarea cercetării zonei de deşeuri menajere; continuarea procesării documentaţiei ştiinţifice de şantier. Au fost realizate Diagramele Stratigrafice Cumulative de Sector pe baza cărora să se poată realiza Diagrama Stratigrafică generală a săpăturii.