Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Tell | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport arheihtiologic preliminar
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 60810.02 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
or. Hârşova
Localitate:
Hârşova
Punct:
Tell
Localizare:
| 60810.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Nălbitoru | Alexandru | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Ilie | Ana | participant | Liceul nr. 2 Câmpulung |
| Păun | Andreea | participant | Liceul nr. 2 Câmpulung |
| Randoin | Bernard | participant | Ministère de la Culture et de la Communication, France |
| Rialland | Yannick | participant | Ministère de la Culture et de la Communication, France |
| Parnic | Valentin Aurel | participant | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
| Vlad | Florin | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Popovici | Dragomir Nicolae | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bălăşescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Ciobanu | Cristian | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie |
| Vasile | Sandu Gabriel | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie |
| Dumitraşcu | Valentin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Ecologie |
Raport:
Şi în această campanie principalul scop a fost studierea zonei de deşeuri menajere C 720 pentru aflarea perioadei de acumulare şi funcţionare.
Dacă la prima abordare a acestei acţiuni s-a prelevat şi "sitat" sedimentul din primul sfert aflat în partea sudică, de această dată s-a trecut la cel de-al doilea sfert din partea nordică astfel încât, până în prezent s-a luat în studiu jumătate din acest complex arheologic.
Reamintim că metodologia de studiu pentru aflarea perioadei de acumulare şi funcţionare a unei zone de deşeuri a fost experimentată pentru prima dată tot la Hârşova în 1998 (Popovici et alii, 2000). Pe lângă studiile de arheoihtiologie sunt implicate şi alte studii pluridisciplinare precum cele de sedimentologie, palinologie, malacologie şi arheozoologie astfel încât prelucrarea statistică a datelor să deceleze eventualele elemente sezoniere ale structurii în cauză.
Pisces. Din punct de vedere al studiului arheoihtiologic acesta poate aduce date referitoare la perioada de acumulare a deşeurilor prin:
- identificarea speciilor indicatoare;
- decelarea variaţiilor cantitative sezoniere;
- determinarea sezonului de captură.
Studiul resturilor osoase de peşte din primul sfert luat în lucru, a reuşit să evidenţieze un total de 59352 din care datorită gradului prost de conservare doar 32 % au fost determinate. În al doilea sfert, până în prezent s-au identificat 27250 din care determinate 72%. Ele au aparţinut speciilor: morun (Huso huso), cegă (Acipenser ruthenus), păstrugă (Acipenser stellatus), scrumbie (Alosa pontica), ştiucă (Esox lucius), avat (Aspius aspius), babuşcă (Rutilus rutilus), lin (Tinca tinca), roşioară (Scardinius erythrophthalmus), batcă (Blicca bjoerkna), somn (Silurus glanis), caras (Carassius carassius), crap (Cyprinus carpio), biban (Perca fluviatilis), ghiborţ (Acerina cernua), şalău (Stizostedion lucioperca), plătică (Abramis brama), sabiţă (Pelecus cultratus).
Ca număr de resturi principalele specii apar ca fiind în ordine crapul, şalăul, somnul, ştiuca şi plătica. Reconstituirea dimensiunilor însă schimbă un pic această ordine. Pe primul loc rămâne crapul cu 649 kg, urmat de somn cu 549 kg, şalău 150 kg, ştiucă 103 kg şi plătică 73 kg.
Totalul cantităţii de peşte calculat pe baza NMI ajunge numai pentru prima fază a cercetări zonei de deşeuri (primul sfert) la circa 1,6 t.
Rezultatele preliminare ale celui de-al doilea sfert, aflat încă în lucru nu ne pot oferi decât spectrul faunistic şi frecvenţa speciilor ce nu diferă mult de primul sfert. În total până în prezent au intrat în studiu pentru complexul C 720 86602 resturi osoase din care determinate specific 31,34%.
Urmează ca sa efectuăm pentru cel de-al doilea sfert studiile de sezonalitate care vor reprezenta o modalitate de control a primelor rezultate dar şi stabilirea rezultatelor definitive.
Bibliografie: