Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetatea Carsium, Edificiu | Anul: 1997
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1997
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Cetate;
Cod RAN:
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
or. Hârşova
Localitate:
Hârşova
Punct:
Cetatea Carsium, Edificiu
Toponim:
Carsium
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Popovici | Dragomir Nicolae | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Damian | Paul | responsabil sector | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bem | Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită | Geanina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Moise | Dragoş | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Simion | Mihaela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Tomescu | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vlad | Florin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Tomescu | Iulia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Nicolae | Constantin | responsabil | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
| Talmaţchi | Gabriel | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
| Papasima | Teodor | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
| Voinea | Valentina-Mihaela | participant | Universitatea Ovidius, Constanța |
| Hașotti | Puiu | participant | Universitatea Ovidius, Constanța |
| Randoin | Bernard | participant | Direction du Patrimoine, Ministere de la Culture, France |
| Rialland | Yannick | participant | Direction du Patrimoine, Ministere de la Culture, France |
Raport:
I. Cetatea Carsium (în fapt doar un element al unui complex de fortificaţii antice)
Este situată în sud-estul oraşului Hârşova, pe malul Dunării, pe un platou stâncos; acesta este mărginit de fluviu (spre S) şi de str. Alexandru cel Bun (spre V), Cetăţii (spre N) şi Dobrogei (spre E). Anul 1939 înseamnă debutul investigaţiilor cu caracter ştiinţific aici. Alte săpături au fost întreprinse abia după câţiva ani (în 1943), pentru ca ultima campanie (înainte de prezentele cercetări) să se desfăşoare în 1963. Cercetarea acestui obiectiv de largă notorietate în istoria antică şi medievală, atât a Dobrogei, cât şi întreg spaţiul românesc, a fost reluată în anii din urmă (în 1993), unul dintre scopurile acesteia fiind asigurarea pregătirii de specialitate a studenţilor de la Facultăţile de Istorie şi Ştiinţe Administrative (spec.: istorie) şi de Litere şi Teologie ( spec.: teologie ortodoxă-istorie) ale Universităţii "Ovidius" din Constanţa (participanţi la campania anului 1997).
Investigaţiile din vara trecută s-au efectuat în secţiunea magistrală S 2 (în lungime de 140 m aceasta traversează întreg platoul cetăţii de la V la E, până la poalele lui dinspre răsărit), începând din c. 34, fiind realizate descoperiri din epocile romană şi medievală timpurie. În c. 62-66, spre profilul nordic, după înlăturarea unui nivel de demolare din bolovani ce provenea de la o construcţie distrusă, s-a ajuns la un nivel de culoare galben-brun, foarte bine compactat, fără resturi ceramice dar cu fragmente de olane şi ţigle. Acesta acoperea un nivel marcat la suprafaţă de o peliculă de arsură (poate un rest de locuinţă) de unde a fost recuperat un depozit monetar constituit din 8 piese care, după bronzurile ce au fost identificate (6 la număr), delimitează perioada dintre 297/299-367/375. S-au mai descoperit 6 fragmente de ţigle romane executate de Legio I Italica (care le şi "semnează") precum şi alte monede din aceeaşi epocă (în c. 36, 39, 41 şi 43) emise de împăraţii Claudiu, Aurelian, Maximin şi Constantin I. În c. 35-36 am continuat investigarea unei locuinţe medievale timpurii cu limitele marcate de pietre de dimensiuni mijlocii şi mici. Aici a apărut material din această epocă dar şi un follis de la Focas pare-se, emis la Cyzic în anii 605-606, prezent în context în poziţie secundară. Alte depuneri medievale timpurii au fost evidenţiate în c. 62-66 unde, pe podeaua unei locuinţe incendiate în sec. al XI-lea, dar care a funcţionat în 3 etape, zăcea un borcan întreg, lucrat cu mâna, având o formă bitronconică, umeri puţin dezvoltaţi, gât drept, cilindric, buză colac uşor răsfrântă în afară şi fund drept. Decorul redă linii orizontale care îmbracă zona mediană a vasului suprapuse, la nivelul umerilor, de franjuri oblice. Pe lângă ceramica medievală timpurie care constituie categoria de material cea mai bine reprezentată, în săpături au mai apărut şi alte materiale contemporane acesteia.
II. Cetate, sector Edificiu
S-a continuat cercetarea Edificiului nr. 2 precum şi clarificarea unor detalii arhitecturale din construcţia Edificiului nr. 1. S-a degajat martorul dintre S I şi S VI, lărgindu-se şi S VI spre est. Astfel, zidul de nord al Edificiului nr. 2 din S VI (pus în evidenţă anul trecut) se continuă intersectând traiectul fostului martor dintre S I şi S VI şi face colţ (900) în S I. Latura de vest a acestui edificiu a fost surprinsă numai pe o lungime de 1,15 m fiind demantelată de o amenajare ulterioară (bordei ?) surprinsă de altfel şi pe profilul de sud. În colţul de construcţie surprins ne-am oprit la -2,70 m, pe un nivel din pământ galben-nisipos, cu pigmente fine ceramice şi cu o orientare descendentă spre sud. Pe acest nivel se găsesc câteva pietre şi fragmente ceramice (fragmente întregibile dintr-un castron) şi tegulare.
În S VI ne-am adâncit pe jumătatea de est a secţiunii. Aici, la - 3,20 m, se profilează la 0,50 m spre nord de zidul Edificiului nr. 2, un alt zid, mai exact fundaţia sa, din piatră nefasonată, legată cu pământ, cu o grosime de 0,45 m, aparţinând fie unui nou edificiu, fie unei faze mai vechi a Edificiului nr. 2. De remarcat faptul că materialul arheologic recoltat din nivelul aferent acestei construcţii aparţine primei jumătăţi a sec. IV p.Chr.
III. Tell
În campania anului 1997, colectivul şantierului şi-a propus continuarea cercetărilor în suprafaţa ??cu scopul realizării punerii în secvenţă a integralităţii suprafeţei şi a complexelor cercetate. În principal s-a avut în vedere continuarea cercetării structurilor de locuire nr. 41, 42, 56 cu scopul definirii soluţiilor constructive utilizate, a amenajării spaţiilor interioare şi a relaţiilor stratigrafice şi cronologice existente între ele.
De asemenea, s-a continuat cercetarea complexă a zonei de deşeuri menajere C. 521 începută din campania precedentă cu scopul de a se defini din punct de vedere metodologic ca şi pluridisciplinar studiul acesteia.
Campania anului acesta a fost puternic afectată de ploile extrem de abundente, astfel că scopurile propuse nu au putut fi realizate decât parţial.
Studii pluridisciplinare asupra C521
A. Studiul arheozoologic al resturilor de mamifere a evidenţiat spectrul faunistic al fiecărei secvenţe stratigrafice în parte, încercându-se totodată şi o abordare biocronologică plecând de la materialul osteologic studiat.
Cercetările arheoihtiologice s-au axat pe materialul prelevat din complexul 521 (zonă de deşeuri menajere prelevată integral). Principalele obiective urmărite sunt stabilirea spectrului faunistic şi a perioadei de captură. Relaţiile acestora la nivel stratigrafic vor încerca să stabilească perioada de utilizare a zonei menajere, bine-nţeles, în corelaţie cu celelalte date din domeniile pluridisciplinare angajate în acest scop.
Prelevarea exhaustivă a sedimentului complexului C. 521 a permis recuperarea (prin sitare şi triere) a resturilor de lemn ars şi a coprolitelor. Studiul repartiţiei acestor două tipuri de resturi în cuprinsul C. 521 se va corela cu studiul repartiţiei celorlalte tipuri de resturi, în vederea încercării de a pune în evidenţă o sezonalitate a depozitelor complexului.B. Micromorfologie
În campania de săpături arheologice din anul 1997, s-a continuat analiza unităţilor sedimentare identificate în sit.
Studiul micromorfologic are în vedere atât nivelurile de amenajare din interiorul locuinţelor, cât şi unităţile de acumulare din zonele de activitate din exteriorul locuinţelor şi din zonele de deşeuri menajere, în scopul caracterizării modului de amenajare şi utilizare a spaţiului din locuinţele gumelniţene şi identificării activităţilor antropice.