Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate, str. Cetăţii - str. Carsium | Anul: 2015
Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 60810.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
or. Hârşova
Localitate:
Hârşova
Punct:
Cetate, str. Cetăţii - str. Carsium
Toponim:
Carsium
Localizare:
| 60810.01 |
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Mihai | Daniela | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
Nicolae | Constantin | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Talmaţchi | Cristina | responsabil sector | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Bodolică | Vitalie | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
Campania 2015 s-a limitat, din cauza fondurilor modeste, numai la continuarea cercetării porţii de nord a fortificaţiei romano- bizantine (sec. IV-V) şi a constat, în limita fondurilor alocate, în demontarea martorului dintre S II şi S 1 (dezvelirea frontului estic al turnului T 1, respectiv asigurarea vizibilităţii obiectivului de pe partea răsăriteană), extinderea secţiunii S 5 şi demontarea martorilor dintre S 5 şi S 4-S 6 (dezvelirea frontului estic al turnului T 2).
La T 1 s-a constatat că alături de restul zidului de est s-au aflat depuneri masive de deşeuri menajere contemporane, cel mai probabil urmare a intervenţiei mecanice în acest sector în toamna anului 1987, atunci când s-a încercat nivelarea suprafeţei pentru a face loc unui depozit de deşeuri metalice.La nivelul de demolare al turnului rămas neafectat au putut fi recuperate fragmente de vase din ceramică, cărămizi şi două ponduri (unul din bronz cu simboluri, celălalt din plumb). Cercetarea a scos în evidenţă caracteristicile constructive de la nivelul de bază al turnului, respectiv asize de zidărie de grosime diferită pentru a obţine nivelul orizontal adecvat necesar ridicării turnului. Paramentul de jos, singurul care se păstrează, este ridicat din piatră de calcar de dimensiuni diferite ( între 31 cm şi 153 cm).
La T 2 s-a continuat secţiunea S 5 până la limita şanţului executat de Gh. Cantacuzino în anul 1988 (umplut cu resturi menajere de locatarii din zonă) şi s-au demontat martorii de pe părţile laterale. Cercetarea a avut ca obiectiv să surprindă caracteristicile constructive ale turnului T 2 la nivelul de deasupra stâncii. În partea interioară a porţii s-a evidenţiat un nivel de piatră de dimensiuni diferite (medie şi mică) lustruită datorită traficului pietonal. Acest nivel acoperă plinta turnului şi pavajul original din faţa porţii. În dreptul turnului T 1 acesta a fost îndepărtat în momentul în care a fost ridicat zidul ce a avut misiunea să obtureze intrarea pe poartă.
Din săpătură au fost recuperate fragmente ceramice, materiale de construcţie, câteva fragmente din vase de sticlă, două monede. Majoritatea covârşitoare a materialelor provin din perioada romană şi romano-bizantină. Câteva fragmente de vase sunt caracteristice evului mediu.
Un loc important în descoperirile făcute îl ocupă materialele de construcţie. La prima vedere, din punct de vedere al prelucrării, se poate constata că piatra de construcţie folosită prezintă urme de daltă (moloanele de dimensiuni medii) şi de fierăstrău (la intrarea pe poartă paramentul este întărit cu două blocuri tăiate cu dimensiuni de 108 şi 153 cm). Numărul fragmentelor de cărămidă este mare, ceea ce sugerează existenţa unor asize regulate. Cea mai mare parte însă se prezintă sub formă fragmentară. Cu toate acestea, se pot obţine dimensiunile iniţiale ale materialelor (31 X 32 X 4-6 cm). Suprafeţele acestora sunt marcate de simboluri diferite (executate cu degetele în pasta moale), majoritatea în forma literei ,,X’’ cu liniile drepte sau ondulate (2-4 amprente), ori cu semicercuri în partea de jos sau sus a pieselor.
Fragmentele de vase din ceramică reprezintă majoritatea descoperirilor. După cum indică stratigrafia, acestea cad în nivelul de abandon al porţii şi sunt în poziţie secundară (între pavaj şi nivelul de demantelare). Amforele ocupă un loc important (majoritatea o formează mănuşile -433 fragmente, dar sunt prezente şi guri, funduri sau corpuri de vase. Din ceramica de uz comun se remarcă fragmentele de oale, căni, castroane, boluri (s-au păstrat în majoritate fragmente de buze sau funduri). Vasele din sticlă şi opaiţele sunt reprezentate prin câteva fragmente mici. Puţine sunt şi greutăţile din ceramică şi piatră descoperite.
Între piesele din metal se remarcă o bombardă din fontă în greutate de 3 kg şi două greutăţi. Una din plumb, formă rotundă-plată (7,6 X 1,8 cm) cu marcajul şters; cealaltă din bronz, formă rotundă- plată (5,2 X 1 cm) cu simboluri pe suprafaţă (o cruce cu capetele lăţite sub care sunt ştanţate literele ,,Γ Ѕ’’ înscrise în două cercuri concentrice, între care s-a executat un ornament din linii mici unite, în unghi, între ele.
Continuarea cercetării porţii de nord a fortificaţiei romano- bizantine poate aduce elemente noi privind viaţa economică, politică şi militară la Dunărea de Jos. În acelaşi timp, monumentul poate deveni un important punct de atracţie turistică în Hârşova, aşezare dunăreană lipsită de resurse pentru dezvoltare.