Hârşova | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 60810.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Hârşova
Localitate:
Hârşova
Punct:
Cetate
Toponim:
Carsium
Localizare:
| 60810.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Chiriac | Costel | participant | Institutul de Arheologie, Iaşi |
| Custurea | Gabriel Gheorghe | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Nicolae | Constantin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Talmaţchi | Gabriel | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
Cercetările arheologice de la cetatea Carsium de la Hârşova au fost organizate de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi Universitatea "Ovidius" din Constanţa în colaborare cu Institutul de Arheologie Iaşi, fondurile fiind asigurate de MINAC şi Universitatea "Ovidius" Constanţa.
Cercetarea obiectivului a urmărit continuarea secţiunilor deschise în anii anteriori: S. 1A, pe sectorul "bazilică" şi S. 2 pe tronsonul vestic, spre turnul de V.
În sectorul S. 1A s-a demontat stratul medieval târziu care aparţinea ultimei etape de funcţionare a cetăţii. Au fost îndepărtate nivelele de demolare din piatră cu pământ ce provin de la construcţiile care funcţionau în această parte a cetăţii. Au fost descoperite materiale ceramice tipice şi o interesantă piesă din metal, destinată legării cailor la iesle.
În sectorul S. 2 cercetările s-au desfăşurat în trei puncte distincte:
a) nivelarea din faţa incintelor, spre interiorul cetăţii. În spatele incintei mijlocii, pe stâncă, s-a descoperit un rest de zid, cu înălţimea de 0,2 - 0,6 m şi lăţimea maximă de 1,4 m. Zidul are emplecton din piatră de talie mică cu asize neregulate din cărămidă, legat cu mortar din var, nisip şi cărămidă pisată. Ultimul nivel de deasupra stâncii este o amenajare din pământ cu resturi de ţigle sfărâmate, sărac în materiale arheologice. Acesta se evidenţiază pe o grosime uniformă de circa 10 cm. Deasupra acestui nivel s-a putut distinge o lentilă de arsură de pe suprafaţa căreia au fost recoltate câteva monede de secol IV p. Chr. Situaţia s-a mai întâlnit şi în alte sectoare.
b) zona dintre incinta de mijloc şi turnul de V. În campania anului trecut aici s-a lăsat o mare cantitate de pietre de la demolarea zidului, care au fost scoase împreună cu mortarul aferent. Dintre dărâmături s-a recoltat un fragment de ţiglă cu un cartuş patrulater (7,5 x 7,5 cm) în interiorul căruia se află o inscripţie cu semnul crucii la început. S-au făcut observaţii pe zidurile descoperite până acum. Au fost recuperate şi măsurate elemente specifice de arhitectură militară, între care o piatră de crenel păstrată în întregime.
c) la circa 10 metri spre N de sectorul precedent s-a deschis o casetă de 4 x 6 m. Aici se vedeau la suprafaţă două blocuri din piatră de calcar fasonate. Sub acestea s-au descoperit asize din calcar, similare cu cele din incinta de mijloc, observate în alineatul de mai sus. La adâncimea de -1,4 m, după îndepărtarea pământului şi a pietrelor din dărâmături, alături de materiale de epocă medievală au apărut şi materiale de epocă romană. În profil se poate urmări faza de construcţie târzie a incintei. La -1,8 m apar resturi bolovănoase de zid, cu resturi de mortar, ce provin dintr-o fază anterioară. Între resturile ceramice mai apar fragmente de vase medievale timpurii.
Cercetările efectuate la Carsium au permis să se pună în lumină materiale arheologice care să aducă noi dovezi cu privire la viaţa materială şi spirituală pe acest segment al limes-ului dunărean în epoca romano-bizantină.