Halmeu | Judeţ: Satu Mare | Punct: Vamă | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 137773.01 |
Județ:
Satu Mare
Unitate administrativă:
Halmeu
Localitate:
Halmeu
Punct:
Vamă
Localizare:
| 137773.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Astaloş | Ciprian | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Kádas | Zoltán | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Marta | Liviu | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Virag | Cristian | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Raport:
Zona de frontieră dintre România şi Ucraina de la Halmeu este bogată în vestigii arheologice din diferite perioade, începând cu neoliticul până în evul mediu. Situl din punctul “Vamă” a fost descoperit în 2000, tot atunci fiind făcute primele săpături de salvare, care au dus la descoperirea unei aşezări din neoliticul mijlociu şi a unor complexe aparţinând epocii bronzului.
În perioada februarie-mai 2006 au fost efectuate noi săpături de salvare în punctul “Vamă”, într-o zonă uşor mai joasă decât cea unde au avut loc cercetările precedente, dar totuşi aflată la o distanţă de sub 100 m. de aceasta. Săpăturile de salvare au fost necesare datorită construirii unui punct de control veterinar care urma să se întindă pe 6000 m2, cuprinzând două clădiri, drumuri şi parcări. Tehnica de săpătură adoptată a fost aceea de decopertare mecanizată controlată a humusului şi săpare manuală a complexelor arheologice.
Toate descoperirile din această campanie au fost atribuite neoliticului târziu (cultura Herpály) şi duc la concluzia că situl reprezintă o aşezare. Au fost cercetate cca. 30 complexe arheologice, în cea mai mare parte gropi, câteva şanţuri, resturile unor locuinţe incendiate şi două complexe cu un caracter mai special.
O parte a gropilor par a fi avut destinaţie menajeră, deoarece inventarul lor era format din materiale şi chirpic foarte fragmentat. Există însă şi un număr de patru gropi, în care au fost descoperite artefacte întregi depuse în gropi (Cx. 2, Cx. 9, Cx. 31, Cx. 33). Cele două complexe speciale (Cx. 22 şi Cx. 24) ar putea fi interpretate drept morminte simbolice, inventarul lor fiind analog celui din morminte şi cenotafuri din neoliticul târziu din Ungaria. Varietatea complexelor arheologice, cantitatea mare de artefacte (ceramică, plastică, piese litice) sunt elemente ce indică importanţa cercetărilor din vama de la Halmeu pentru neoliticul târziu din regiune. Materialele rezultate în urma săpăturilor sunt depozitate la MJ Satu Mare.
Cx. 1 este un complex de formă neregulată (6 x 7,60 m.), surprins parţial, fiind deranjat de şanţul de drenare a apei de pe marginea şoselei. Umplutura gropii era de culoare brun închis. În colţul nordic al complexului a fost descoperită o groapă ovală (1,40 x 1,40 m.) care prezintă un nivel de umplere cu fragmente mari de chirpic, în poziţie secundară şi fragmente ceramice diseminate printre chirpic. Un strat de cca. 0,10 m de pietriş şi cioburi se află la 0,10 m. deasupra fundului complexului. Acesta se extinde şi deasupra gropii circulare din colţul nordic, prin urmare, acest pat de pietriş şi cioburi pare un nivel de umplere a complexului şi nu un nivel de amenajare. A fost descoperită o cantitate impresionantă de material ceramic, râşniţe, topoare.
Cx. 2 este un şanţ orientat SE-NV, săpat pe o lungime de 18,60 m. fără a-i fi surprinse capetele. Ductul şanţului este uşor arcuit, cu lăţimea (la nivelul de conturare) variind între 3,90 şi 5,50 m. La capătul de SE al zonei săpate şanţul se lărgea spre E luând forma unei gropi. Pereţii şanţului erau denivelaţi, păstrând însă constant înclinări spre interior. De-alungul şanţului fundul era plat, însă l sa varia între 0,30 şi 1,30 m. Umplutura era negricioasă şi conţinea o mare cantitate de fragmente ceramice, chirpic ars, topoare şi aşchii de piatră, fragmente de râşniţe.
Cx. 3 este o platformă de chirpic cu L= 9 m şi l= 4-4,5 m. Depunerea de chirpic era destul de compactă, având grosimi de 0,15-0,20 m. O mare parte din chirpic era faţetat, iar în câteva fragmente sau păstrat amprentele unor nuiele cu ductul paralel. Printre chirpic apăreau numeroase fragmente ceramice (chiar două vase sparte pe locul în care au fost găsite) şi fragmente de topoare şlefuite.
Cx. 5 s-a conturat ca o pată de culoare închisă, de mari dimensiuni ce se afla sub platforma de chirpic Cx. 3. După săparea unui strat de 0,20 m, la răzuire s-a observat modificarea conturului complexului arheologic acesta luând forma unui şanţ, orientat N-S (Cx 5a). Lungimea sa era de 9,60 m, iar lăţimea sa la nivelul de conturare era de 2,60-3 m. Umlutura avea o culoare cenuşie negricioasă cu intruziuni brune. Pereţii erau uşor neregulaţi, înclinaţi spre interior, având un fund plat, cu lăţimea de 0,60-0,70 m. Adâncimea era uşor variabilă, până la maximum 1,30 m.
Cx. 7 este un complex de formă ovală (1,60 x 1,10 x 0,60 m), descoperit în vecinătatea Cx. 2, fiind descoperite în el doar câteva fragmente ceramice.
Cx. 8 este de formă aproape circulară (1,20 x 1,10 x 0,40 m), cu fundul alveolat, fiind descoperit în zona platformei de chirpic Cx. 4.
Cx. 9 este un complex de formă ovală (3,80 x 2 x 0,30 m) care în partea sudică se adânceşte printr-o groapă de formă ovală (2 x 1,4 x 0,90 m), cu un numeros material în umplutura gropii.
Cx. 10 este o platformă de chirpic (9 x 2 m.) de formă neregulată, chirpicul fiind în poziţie secundară, cu fragmente ceramice diseminate printre chirpic.
Cx. 11 este un complex de formă ovală (2,5 x 1,70 m), care se adânceşte în două gropi de formă ovală (1 x 0,60 m). În complex au fost descoperite aglomerări de fragmente ceramice, râşniţe, piese litice.
Cx. 11a este un complex de formă ovală (2,2 x 1,60 m.), care se adânceşte 1,8 m de la nivelul de identificare.
Cx. 12 are forma unui şanţ (5,60 x 0,80 m), cu umplutură brun-deschis cu bucăţi de chirpic masiv, făţuit pe o parte. Complexul se adânceşte 0,40 m de la nivelul de identificare.
Cx. 13, de formă circulară în plan, cu diametrul la identificare de 2 m, s-a conturat sub o aglomerare de chirpic. Complexul are fundul uşor alveolat, cu umplutură brun închis, cu fragmente de chirpic diseminat şi fragmente ceramice.
Cx. 14 este compus din două gropi circulare (cu diametrele de 2, respectiv 1,8 m) care se întretaie, aflate în imediata vecinătate a Cx. 4. Au fost descoperite fragmente ceramice, piese litice, fragmente de chirpic.
Cx. 16 este o groapă (2 x 1,5 m.)‚ cu umplutura brun-negricioasă şi admax de 0,60 m.
Cx. 17 - groapă ovală (1,80 x 1,40 m.), adâncă de max. 0,60 m. Umplutura e brun negricioasă in partea superioară şi brun gălbui închis în partea inferioară a complexului. Materialul arheologic descoperit este puţin.
Cx. 18 - groapă aprox. circulară (2 x 2,2 m), cu admax de 0,80 m. Umplutura este brun-negricioasă în partea superioară a gropii şi brun -gălbui închis în partea inferioară. Se remarcă în nivelul inferior al gropii prezenţa bulgărilor de chirpic ars.
Cx. 19 - complex alungit (3,20x2,80 m.) sau poate două gropi care se întretaie. Umplutura e brun-negricioasă şi materialul extrem de puţin. Adâncimea maximă e de 0,20 cm.
Cx. 20 - groapă săpată parţial (deoarece se află în marginea zonei afectate de construcţii) cu dimensiunile de 3 x 1,20 m şi ad. de 0,70 m. Umplutura e brun-negricioasă.
Cx. 21 - groapă aprox. circulară (2,90 x 2,60 m.). Adâncimea max. este de 1,30 m. Umplutura este brun negricioasă, cu o uşoară tendinţă de trecere spre brun gălbui închis în jumătatea inferioară a gropii. Materialul (ceramic şi litic) este abundent.
Cx. 23 - groapă ovală (1,10 x 0,80 m.), cu admax de 0,24 m. Umplutura este brun negricioasă în partea superioară şi brun gălbui închis în partea inferioară a gropii. Între cele două umpluturi diferite este un strat subţire de 4 cm. de lut brun negricios cu pietriş şi nisip.
Cx. 25 - groapă (2,70 x 2,40 m.) cu admax de 0,60 m.. Umplutura gropii este brun-negricioasă. Materialul colectat e numeros, remarcându-se o figurină feminină.
Cx. 26 - groapă mică circulară (cca. 1 x 1 m), puţin adâncă (0,24 m), cu umplutură brun negricioasă şi material puţin. Spre S Cx. 26 întâlneşte marginea Cx.17.
Cx. 27 - groapă circulară (1 x 1 m) cu umplutură brun negricioasă şi ad. de 0,30 m.
Cx. 28 - groapă circulară (0,90 x 0,90 m) cu umplutură brun negricioasă şi 0,10 m. adâncime.
Cx. 29 a - groapă circulară (cca. 1 x 1 m) cu umplutură brun gălbui închis şi admax de 0,40 m. Relaţia stratigrafică cu Cx. 29 b, nu a putut fi clar surprinsă.
Cx. 29 b - groapă ovală (1,60 x 1,10 m.) cu pereţii prezentând urme de ardere la roşu. Umplura la bază e brun gălbui închis, iar în partea superioară a complexului brun-cenuşie (cenuşă?). Adâncimea max. a complexului este de 40 cm. Se poate presupune că groapa a servit ca vatră sau cuptor în aer liber.
Cx. 30 - groapă cu un contur oval la gură (1,65 x 2,70), cu umplutura de culoare brun-negricioasă, ce conţinea numeroase fragmente ceramice şi pigmenţi de chirpic. Pereţii gropii erau drepţi pe latura de N, în rest arcuiţi sau cu uşoare denivelări sub forma unor trepte. Ca inventar se remarcă o mare cantitate de ceramică, în primul rând fragmente de oale, castroane şi fructiere cu picioare înalte. Printre acestea era şi un fragment ceramic pictat cu bitum şi un vas miniatural. De asemenea se remarcă materialul litic: fragmente din topoare şlefuite, râşniţe, zdrobitoare.
Cx. 31 - groapă cu un contur ovoidal-neregulat (4,12 x 2,70 m) delimitându-se foarte clar de sterilul brun - muştariu, prin culoarea sa neagră-cenuşie. Umplutura sa este brun cenuşie spre marginile pereţilor şi brun negricioasă în centru, iar spre fund apar două lentile de culoare brună. În partea de V groapa se coveţeşte la o adâncime de 0,30 m, în timp ce în partea de E se adânceşte sub forma unei gropi cu pereţii înclinaţi până la adâncimea de 0,90 m, după care se lărgeşte în formă de stup. Fundul este înclinat, admax fiind de 1,20 m de la conturare. În umplutura gropii s-a găsit o mare cantitate de fragmente ceramice şi piese din piatră (topoare, râşniţe). O menţiune specială merită descoperirea în partea de sus a umpluturii, lângă marginea estică, a unei depuneri formate din trei vase întregi: o cupă cu picior (culcată), o oală (ce sta pe fund) peste care era aşezat un vas mic, sub formă de capac. Pe fundul complexului a fost descoperit un castronaş pictat cu bitum.
Cx. 32 - este o groapă cu un contur uşor oval (2,30 x 2,15 m), cu umplutura de culoare negricoasă. Pereţii neregulaţi, pe alocuri cu trepte sunt înclinaţi în general spre interior; fundul este uşor arcuit; adâncimea max. de 0,80 m. Ca inventar se remarcă numeroase fragmente ceramice şi câteva fragmente de râşniţe.
Cx. 33 este o groapă cu un contur uşor oval (3,30 x 3,00 m), cu umplutura de culoare brun negricioasă. Pereţii gropii sunt oblici sau uşor arcuiţi. Fundul este plat, prezentând doar o uşoară alveolare în partea de S; adâncimea max. este de 0,90 m La 0,15 m deasupra fundului exista o fructieră, pusă cu fundul în sus, iar la acelaşi nivel, însă la o distanţă de 1 m, au fost descoperite părţile inferioare a două oale. A fost descoperită o cantitate mare de ceramică şi material litic (fragmente de topoare şlefuite şi fragmente de râşniţe).
Complexe speciale (cenotafuri?)
M 1 (= Cx. 22) - complexul este de formă dreptunghiulară (2,37 x 0,96 m) şi suprapune o groapă circulară mai veche (22a - 1,57 x 1,55 m.). Groapa dreptunghiulară este orientată pe direcţia SSE-NNV. Oasele nu s-au păstrat aproape deloc, doar fragmente mici şi izolate de oase şi dinţi fiind cu greu observabile. Starea foarte deteriorată a acestora nu a permis recunoaşterea speciei cărora le aparţin. Un singur dinte a putut fi conservat şi a fost determinat de Valentin Radu (MNIR) ca fiind un dinte faringian de la un crap de 1 kg. La capătul dinspre SSE al complexului se afla un vas ceramic spart. Doi colţi de mistreţ erau probabil pandantive, dar starea de deteriorare avansată a acestora nu permite mai multe aprecieri. Inventarul complexului mai este constituit din diferite piese din piatră: două topoare, un ciocan (sceptru?), trei şlefuitoare, din care două canelate, toate din piatră şlefuită, şi 12 piese din piatră cioplită (lame şi lamele, lame şi lamele cu trunchiere retuşată, din care una şi cu lustru, un gratoar şi un nucleu). În sfârşit, o scândură din lemn ars (sau doar carbonizat?) era pusă pe fundul gropii.
M 2 (= Cx. 24) - groapă de formă dreptunghiulară, cu orientare SE-NV (1,40 x 0,65 m.). Nu s-au păstrat oasele, cu excepţia unor fragmente mici şi izolate de oase calcinate care ar putea aparţine mai degrabă unui animal (potrivit lui Andrei Soficaru). Inventarul complexului e constituit din trei vase ceramice şi 10 piese litice. Dintre acestea din urmă, o piesă este şlefuită (un topor) iar 9 sunt cioplite (lame, lame cu trunchiere retuşată, gratoare, o aşchie; dintre acestea, patru piese prezintă lustru).