Halmeu | Judeţ: Satu Mare | Punct: Vamă | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 137773.01 |
Județ:
Satu Mare
Unitate administrativă:
Halmeu
Localitate:
Halmeu
Punct:
Vamă
Localizare:
| 137773.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Marta | Liviu | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Raport:
Punctul "Vamă" este situat în nordul comunei Halmeu (jud. Satu Mare), pe frontiera româno-ucrainiană. Punctul a fost descoperit prin periegheza efectuată de către Liviu Marta şi Ciprian Astaloş cu ocazia săpăturilor de salvare de la Halmeu – "Vamă", din toamna anului 2000. Între cele două puncte ("Vamă" şi "Kiraly Domb"-situat la 500 m distanţă) se poate constata prezenţa în arătură a cioburilor neolitice şi de epoca bronzului.
Aşezarea neolitică de la Halmeu prezintă bune analogi cu grupul Diakovo (Ucraina) oferind posibilitatea unei corelări între grupul Pişcolt (România), grupul Diakovo (Ucraina) precum şi cu fenomenele din Ungaria. Prin urmare, se doreşte soluţionarea unor chestiuni de cronologie şi legături culturale cu fenomene similare din România, Ucraina, Ungaria.
S-a dorit definitivarea săpăturii din 2000 din zona vămii, ocazie cu care a fost descoperit un mare complex, cu o lungime de peste 12 m şi care continuă, creând impresia unui şanţ de apărare. Dacă ipotezele sunt adevărate, atunci avem de-a face cu primul sistem de fortificare descoperit în cadrul unei aşezări aparţinând grupului Pişcolt.
A fost decopertată o suprafaţă de 15,20 x 8 m, la o distanţă de 6 m faţă de săpătura de salvare realizată în 2000.
Stratigrafia:
0 –0,30 m strat vegetal, în care apar amestecate materiale neolitice, de epoca bronzului
-0,30 –0,50 m strat de cultură neolitic, întretăiat de locuirile ulterioare de epoca bronzului
-0,60 -0,70 m – sterilul arheologic, un lut galben, uneori cu pigment de limonit
La adâncimea de 0,30-0,40 m s-au conturat în stratul de cultură 8 gropi moderne, circulare, cu diametrul de 0,70-0,75 m. realizate cu utilaj în vederea plantării de pomi fructiferi.
Au fost identificate două şanţuri (Şanţ 1 şi Şanţ 2) precum şi trei complexe (C4; C5; C6):
Şanţ 1: surprins parţial, fără materiale ceramice
Şanţ 2: are o lungime de 2,6 m şi se opreşte în C6
Ambele şanţuri au o adâncime de până la -0,10 -0,15 m, fiind foarte probabil vorba despre un pat de perete a unei locuinţe de suprafaţă.
C5, C6: complexe de formă ovală, cu puţin material ceramic. Presupunem că şi aceste complexe aparţin locuinţei de suprafaţă de epoca neolitică.
C4: complex de formă neregulată (7 x 4 m) adâncimea maximă fiind de 1,56 m, surprinsă parţial, complexul continuând în zona îngrădită a Duty Free Shop, şi presupunem că ar fi vorba de C1, decopertat parţial în 2000, cu ocazia săpăturii de salvare. Complexul se încadrează în Grupul cultural Pişcolt, faza II, cu un numeros material ceramic pictat cu substanţă neagră bituminoasă care în cele mai multe cazuri se cojeşte, lăsând doar amprenta, alteori pictura este subţire, fiind bine aplicată.
Motivele ornamentale constau din umplerea unor spaţii cu linii curboliniare largi, formând spirale, motive din linii subţiri paralele, benzile de linii paralele, mărginite sau nu de o linie mai groasă, care formează meandre sau arcade. Vasele ornamentate prin incizare, alveolare, barbotinare sunt puţine iar ornamentarea prin ciupire este întâlnită la un singur vas.
Formele vaselor sunt: străchinile tronconice sau semisferice cu buza lobată; castroane, cu corpul tronconic şi cu buza marcată de o incizie de tip Lippenrand; globulare; vase cu zona mediană împinsă din interior în patru locuri; amfora; vase cu peretele împins din interior în patru zone pentru a sugera un vas patrulater; cupa cu picior scund sau înalt, cu sau fără buză lobată; vasele cu profil "S", mai scunde sau mai alungite; oale cu gâtul cilindric, cu corpul globular; tipsia este scundă, uneori cu buza crestată; vase de provizii. Au fost descoperite numeroase piese litice.
Locuirea aparţine neoliticului dezvoltat, grupul cultural Pişcolt, faza a II-a. Apare ceramica pictată cu negru (bitum), dar şi pictura cu roşu, de tradiţie Esztár. Majoritatea fragmentelor ceramice sunt nepictate sau nu s-a păstrat. Materialul de la Halmeu – "Vamă" prezintă bune analogii cu grupul Diakovo din Ucraina.
Materialele nu au fost descoperite în complexe care să aparţină clar epocii bronzului, ci doar în stratul de cultură. Pe baza ceramicii de bună.calitate din care lipseşte ceramica cu decor excizat acest orizont de locuire de la Halmeu poate fi datat în epoca mijlocie a bronzului.
Rezumat:
Punctul „Vamă” este situat în nordul comunei Halmeu, pe frontiera româno-ucrainiană. Punctul a fost descoperit prin periegheza cu ocazia săpăturilor de salvare de la Halmeu – „Vamă”, din toamna anului 2000. Între cele două puncte („Vamă” şi „Kiraly Domb”-situat la 500 m distanţă) se poate constata prezenţa în arătură a cioburilor neolitice şi de epoca bronzului. S-a dorit definitivarea săpăturii din 2000 din zona vămii, ocazie cu care a fost descoperit un mare complex, cu o lungime de peste 12 m şi care continuă, creând impresia unui şanţ de apărare. Locuirea aparţine neoliticului dezvoltat, grupul cultural Pişcolt, faza a II-a.