Gornea | Comuna: Sicheviţa | Judeţ: Caraş- Severin | Punct: Căuniţa de Sus | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2019
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca romană târzie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic; Agricultură şi subzistenţă; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Villa rustica; Necropolă;
Cod RAN:
| 53942.03 |
Județ:
Caraş- Severin
Unitate administrativă:
Sicheviţa
Localitate:
Gornea
Punct:
Căuniţa de Sus
Localizare:
| 53942.03 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Hamat | Ana Cristina | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
| Constantin | Boia | participant | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Raport:
Lucrările care au făcut obiectul cercetării preventive s-au desfăşurat în localitatea Gornea, situată în partea de sud a judeţului Caraş Severin, mai precis în punctul Căuniţa de Sus.Terenul pe care s-a făcut investiţia se află în proprietate privată a beneficiarului Popa Gheorghe, proiectul Casă P+M, Piscină şi împrejmuire, necesita cercetare arheologică preventivă.
Situl arheologic Căuniţa de Sus este amplasat pe terasă superioară a Dunării, fiind unul dintre cele mai importante situri arheologice din sud-vestul României. El se remarcă prin numeroase descoperiri corespunzătoare unei perioade cronologice extinse. Stratigrafia sitului este complexă, ilustrând urme de locuire din paleolitic, neolitic (culturile Starčevo-Criş IIB, Vinča A1-3 şi Starčevo IV), epoca bronzului, Hallstatt (Gornea-Kalakača, Basarabi), perioada romană şi ev mediu timpuriu (secolele VIII-IX şi XI-XII d.Chr.) (1). Din păcate starea actuală de conservare a sitului este precară, el fiind afectat de lucrările agricole şi de urbanizarea agresivă a zonei.
Prin investigaţiile prilejuite de această lucrare (pl. 1) s-a urmărit cercetarea preventivă a locaţiilor care vor fi afectate de lucrări pentru a întregii imaginea de ansamblu a situaţiei arheologice de pe dealul Căuniţa, prin identificarea, cercetarea şi documentarea complexelor arheologice.
La prima deplasare pe teren pentru începerea cercetării preventive a fost documentată o intervenţie mecanizată neautorizată care a afectat întreaga proprietate, situaţie care face în prezent obiectul unui dosar penal.
În urma curăţării şi răzuirii mecanizate şi manuale a terenului, am constatat că excavarea neautorizată a mers în cea mai mare parte până la steril, în grămezile de pământ lăsate în urmă fiind descoperite materiale arheologice. 2/3 din parcelă a fost afectată de aceste intervenţii şi aproape 1/3 are depozitată umplutură de până la 3-4 m înălţime. După îndepărtarea mecanizată a solului excavat neautorizat, s-a procedat la răzuirea suprafeţelor pentru identificarea eventualelor complexe. Au fost delimitate patru suprafeţe, în funcţie de gradul în care solul a fost excavat neautorizat.
S1 (756 m2) - în partea de sud a terenului, aici urmând să se construiască casa, piscina şi o parte din alee. A fost excavată neautorizat până la adâncimea de 0, 50 - 1,20 m, în funcţie de pantă. Nu au fost descoperite complexe arheologice.
S2 (503 m2) - în partea de nord a terenului, pe care urma să se implementeze parcarea, o parte din alee şi amenajării pentru spaţiul verde. A fost excavată neautorizat până la adâncimea de 1,70 în funcţie de pantă. După curăţarea profilului, s-a putut observa că distrugerile au atins nivelul sterilului. În zona afectată de lucrări s-a îndepărtat mecanic solul excavat, apoi s-a răzuit cu excavatorul cu cupă de taluz şi a fost curăţat manual solul, ajungându-se la adâncimea de aproximativ 2 m, pe sterilul arheologic. Nu au fost descoperite complexe arheologice.
S3 (381 m2) - pe această suprafaţă urmând să se implementeze o parte din parcare şi alee, a fost excavată la o adâncime mult mai mică decât celelalte două suprafeţe. A fost excavată neautorizat până la adâncimea de 1-2 m în funcţie de pantă. După curăţarea profilului, s-a putut observa că a fost excavat inclusiv în steril până la adâncimea menţionată. În zona afectată de lucrări s-a îndepărtat mecanic solul deja excavat şi apoi s-a răzuit cu excavatorul cu cupă de taluz şi a fost curăţat manual solul. A fost constatată existenţa a 5 complexe arheologice, între care 3 gropi moderne, o alveolare naturală şi o groapă menajeră cu material arheologic datat în epoca bronzului. C1, C2 şi C3- gropi moderne (pl.2), mai vechi decât lucrările neautorizate, de formă rotundă, cea mai mare dintre acestea fiind C3 care suprapune C4, a cărui parte superioară a distrus-o. Umplutura gropilor este formată dintr-un singur strat de consistenţă lutoasă şi culoare brun-cenuşie cu pigmentaţie de chirpic şi cărbune. Fără material arheologic şi cu multe resturi de construcţie moderne
C4 (pl. 3,4) - groapă menajeră cu dimensiunile de 2,60 x 2,30 m şi adâncimea de 2,70. S-a conturat la 2m de la nivelul solului actual, fiind surprinsă doar partea inferioară a complexului. Umplutura este omogenă, de culoare maronie, formată din mai multe straturi între care se remarcă inclusiv cenuşă, vase păstrate fragmentar, obiecte din piatră, bucăţi mari de chirpic. Întreaga umplutură are pigmentaţie de cărbune şi foarte multe scoici în compoziţie. Materialul arheologic este foarte variat, incluzând obiecte din piatră, os şi corn, scoici şi material ceramic. În cadrul materialului de provenienţă animală, avem rămăşiţele unor animale sălbatice şi moluşte (cerb, capră, mistreţ, păsări, scoici, peşti), cât şi animale domestice (păsări, ierbivore mari sau mici). Materialul se află acum în curs de restaurare, fiind depozitat la MBM Reşiţa.
Analogiile cele mai apropiate pentru materialul ceramic le reprezintă descoperirile făcute în apropiere de Gheorghe Lazarovici, la Vodniac (2) şi Gornea Ţărmuri (3). Tot în cadrul materialului ceramic se încadrează şi fragmentele mari de chirpic-lipitură de perete, pe care încă se mai pot remarca forma nuielelor sau chiar a unor pari de mari dimensiuni. În funcţie de analogiile ceramice, complexul a fost încadrat în Bronz Timpuriu. M. Gumă încadra descoperirile de acest tip de pe teritoriul Banatului în faza IIB, denumindu-le aspectul Gornea Orleşti (4).
C5 - alveolare naturală, umplută cu rămăşiţa unui strat de cultură, de formă rotundă cu dimensiunile diametrul de 56 cm, adâncime -16 cm de la nivelul de conturare. Umplutura gropii este formată dintr-un singur strat de consistenţă lutoasă şi culoare brun-cenuşie cu pigmentaţie de chirpic şi cărbune. Fără material arheologic.
S4 (1160 m2) în partea de sud a terenului, între S2 şi drumul naţional, pe care urma să se implementeze şanţul pentru gard, o parte din piscină şi alea de acces. A fost afectată în cea mai mare parte de depozitarea solului excavat, ea având pe alocuri 3- 4 m de umplutură. A fost cercetat şanţul pentru gard. Acesta s-a realizat în umplutură la o adâncime aproximativă cuprinsă între 0,50-1 m cu o lăţime de 0,70 m. Pentru realizarea aleii nu au fost executate lucrări de excavare a solului, ea urmează să fie realizată prin aducerea unui strat de piatră peste cei aproximativ 2 metri de umplutură. Utilităţile au fost introduse în umplutura aflată pe suprafaţa terenului. Nu au fost descoperite complexe arheologice.
Bibliografie:
Note:
1.
(1) Lazarovici 1977, 1979; Gudea 1972; 1973; Gumă 1997; Dragomir 1981, 464; Benea 2003; 2016; Ţeicu 1993, 235-237; 1996, 10; 1998, 84-85, 126-127; Ţeicu şi Lazarovici 1996, 16- 43, 80-90.
(2) Lazarovci 1977, 89.
(3) Lazarovci 1977, 90.
(4) Gumă 1997, 20, 24, 30, 34.