Gorgota | Comuna: Răzvad | Judeţ: Dâmboviţa | Punct: La Cazan | Anul: 1995
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Cercetările arheologice de la Gorgota
Anul cercetarii:
1995
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 65459.02 |
Județ:
Dâmboviţa
Unitate administrativă:
Răzvad
Localitate:
Gorgota
Punct:
La Cazan
Localizare:
| 65459.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Muscă | Tiberiu Ioan | responsabil | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
Raport:
Cercetările s-au rezumat la două secţiuni de 1 x 10 m şi trei casete de 2 x 2 m; 1,50 x 1 m; 1,50 x 3 m. Din cele două secţiuni, doar S.2 ne-au oferit o descoperire aparte şi anume, între metrii 2 - 4,50, marginile unui atelier de cioplire a silexului. Din acest complex au fost recuperate fragmente de lipitură de perete cu impresiuni de nuiele, aşchii de nuclee de silex, fragmente ceramice lucrate din pastă grosieră, o bună parte a lor incomplet arse. Reţine atenţia un fragment de perete decorat cu brâu alveolar, cât şi un fragment lucrat la roata olarului. În cadrul casetei C.1, pe solul antic, au fost găsite trei plăci de gresie cu diametrul de cca. 0,45 - 0,47 m, aşezate în semicerc cu orientarea spre N, şi fragmente ceramice mărunte ce provin, probabil, de la mormintele distruse. Din caseta C.2 s-au recuperat fragemnte de ceramică de la mormintele distruse, din care menţionăm un fragment de umăr decorat cu o bandă de incizii verticale, cu bune analogii, ca mod de decorare, în mediul Coţofeni III, la Băile Herculare - Peştera Hoţilor, şi un fragment de lamă de silex. Trasarea casetei C.3 a dus la descoperirea unui alt complex cu dimensiunile de 2 x 1,50 m, cu un bogat şi variat material arheologic ce constă din lipitură măruntă de perete, aşchii de piatră şi ceramică. Din cadrul ultimei categorii reţinem un fragment de borcan cu buza "gulerată" cu analogii în cadrul grupului Şoimuş, în aşezarea eponimă, un fragment care prezintă un decor ce îşi găseşte analogii la Basarabi în mediul Coţofeni. Se remarcă preponderenţa ceramicii fine şi semifine, în timp ce, categoria ceramicii grosiere este reprezentată printr-un singur fragment. În timpul săpăturilor am beneficiat de prezenţa unui radestezist, planul întocmit de acesta, confirmând ipotezele noastre, iar pe de altă parte, a relevat încă o necropolă de incineraţie şi un depozit de unelte de silex, care urmează a fi cercetate. A mai fost investigată o movilă funerară, situată la cca. 250 - 300 m, în linie dreaptă de punctul anterior ("La Cazan"), la liziera pădurii Câmpenilor. Movila are diametrul de 12,50 - 13 m, iar înălţimea de cca. 1,45 - 1,60 m. În zona centrală a fost trasată o secţiune de 2 x 3 m, fiind dezvelit un mormânt în cutie de piatră cu scheletul în poziţie chircită, având orientarea de N-E 6-S-V22. Atât cutia de piatră cât şi scheletul erau în cea mai mare parte distruse, probabil de rădăcinile stejarilor. Structura movilei: până la 0,60 m apare un lut afânat, iar de la această adâncime şi până la 1,45 m întâlnim un lut compact. Ca inventar putem menţiona un şirag de mărgele realizat probabil din caolină şi vopsit în verde, aflate la gâtul celui decedat, cât şi fragmente dintr-o cană cu partea superioară tronconică, buza rotunjită, umerii arcuiţi şi fundul relativ gros. Recipientul este realizat dintr-o pastă fină, ars superficial la negru. Astfel de piese întâlnim în mediul culturii Glina, la nivelul fazei II final şi III. În urma cercetărilor din punctul "La Cazan" au rezultat următoarele concluzii: movila acoperea trei morminte, unul dublu şi celelalte două individuale, situate la E, respectiv N, de primul; prin materialele recuperate putem preciza că înmormântările încep, cel puţin în acest punct, la nivelul fazei Coţofeni III c; s-a stabilit, pentru întâia oară, existenţa unui atelier de cioplire a silexului la nivel de Sehneckenberg V, parţial acoperită de o movilă funerară; s-a stabilit prezenţa unui fragemnt ceramic lucrat la roată, imitaţie locală, prin cercetările din 1995 s-a identificat cel de-al 3-lea sit, aparţinând culturii Coţofeni.