Giurtelecu Şimleului | Comuna: Măierişte | Judeţ: Sălaj | Punct: Coasta lui Damian | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1998
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 142042.02 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
Măierişte
Localitate:
Giurtelecu Şimleului
Punct:
Coasta lui Damian
Localizare:
| 142042.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băcueţ-Crişan | Dan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Băcueţ-Crişan | Sanda | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Bejinariu | Ioan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Punctul "Coasta lui Damian" este un mamelon amplasat la capătul unui promontoriu prelung ce se leagă de versantul nord-estic al "Măgurii Şimleului". Pantele dealului sunt abrupte, accesul pe platoul superior fiind posibil fie dinspre lunca râului Crasna pe un traseu lung, în pantă, fie pe o şa îngustă ce leagă mamelonul de restul promontoriului M.
M. Moga semnalează pentru prima dată vestigiile arheologice de pe "Coasta lui Damian", descoperite cu ocazia unei periegheze, prilej cu care execută şi un scurt sondaj, în vara anului 1998 Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă începe săpături arheologice sistematice în acest sit amplasat pe cursul superior al Crasnei, importantă arteră de legătură cu zona Tisei Superioare. A fost investigată în această campanie o suprafaţă de 125 m2.
A. Materialul eneolitic descoperit în aşezarea de la Giurtelecu Şimleului aparţine în exclusivitate unei faze clasice a culturii Tiszapolgar. Singurul complex care aparţine acestei culturi, este un mormânt de înhumaţie descoperit în S1 caroul 6-7. Mormântul a apărut la 0,15-0,20 m sub nivelul actual de călcare. Groapa mormântului nu a putut fi delimitată cu exactitate. Scheletul depus în poziţie chircită pe stânga, a fost acoperit cu sfărâmături de gresie şi chirpici, capul protejat de bucăţi de gresie şi fragmente ceramice mari. Pe antrenatul drept a fost descoperită o brăţară de aramă cu capetele petrecute. Capul era sprijinit pe o râşniţă primitivă, privirea spre E, în spatele capului fiind depus un pahar cu picioruşe. Pe lângă acestea, în groapă au mai apărut fragmente ceramice, cochilii de melci, pietre de râu.
B. Descoperirile din epoca bronzului.
Au fost trasate trei secţiuni: Secţiunea S1/1998 (20 x 2 m; orientare S-N), a vizat cunoaşterea stratigrafie! pe platoul mamelonului ce are dimensiunile de cca. 60 x 30 m. în primul nivel, afectat pe o adâncime variabilă de lucrările specifice viţei-de-vie, au apărut amestecate materiale ceramice Tiszapolgar, Coţofeni şi Wietenberg, în această secţiune a fost descoperit un singur complex din epoca bronzului, groapa G1/1998. Groapa este aproximativ tronconică în secţiune şi are adâncimea de 0,66 m. A fost săpată în stratul de cultură eneolitic si a fost umplută după săpare cu pământul scos anterior. Groapa avea un inventar bogat: vase ce fuseseră sparte în prealabil şi apoi depuse, oase, un corn de cerb, unelte din os, toate împreună cu o mare cantitate de cenuşă. Sub acest nivel cu cenuşă şi vase întregibile, până la fundul gropii, au mai apărut doar puţine fragmente ceramice, oase, lipitură de vatră şi bucăţi de lemn ars. Ceramica din groapă aparţine culturii Wietenberg.
Secţiunea S2/1998 (20 x 2 m, orientare NV-SE), a fost trasată pe panta ce urcă dinspre râul Crasna. între 6,90-m 12,30 secţiunea a surprins amenajarea unei terase cu două nivele de locuire. Iniţial terasa a fost locuită de către purtătorii culturii Coţofeni care au amenajat această terasă. A fost secţionat un bordei cu materiale aparţinând culturii Coţofeni. Ulterior, terasa a fost utilizată şi în perioada locuirii Wietenberg. Nu am surprins urmele unor complexe Wietenberg, însă din nivelul aferent locuirii Wietenberg au fost adunate numeroase fragmente ceramice aparţinând purtătorilor acestei culturi precum şi câteva unelte finite sau în curs de prelucrare lucrate din corn de cerb.
Secţiunea S3/1998 (30 x 1,50 m; orientare NV-SE), a fost trasată pe şaua de legătură a mamelonului cu restul promontoriului. La începutul secţiunii a fost conturată o groapă tronconică în profil, adâncă de 0,70 m. Groapa conţinea ceramică Coţofeni, o piatră plată utilizată probabil drept râşniţă, oase şi bucăţi de rocă. Din dreptul m 2,12 până la m 6 am surprins o aglomerare de bucăţi de piatră, iar pământul avea un aspect cenuşos cu pigmenţi şi ceramică, în această zonă secţiunea a tăiat urmele unei palisade, pentru a cărei amenajare s-a săpat un şanţ în rocă în care au fost fixaţi stâlpii palisadei, piatra fiind utilizată drept emplecton sau pentru a fixa stâlpii. Sub acest nivel cu piatră şi pigment de culoare mai închisă, a apărut între m 4,80-m 6, un alt nivel mai deschis la culoare cu multă cenuşă si rare fragmente de rocă. Posibil ca acest nivel să reprezinte resturile unei faze mai vechi a palisadei. Şanţul aferent palisadei apare la 5 m distanţă de faţa exterioară a palisadei. A fost săpat în rocă şi are deschiderea la gură de 6,50-7 m, iar la fund este lat de 2-2,50 m. Adâncimea maximă a şanţului este de 1,70 m. La cca. 5 m în faţa şanţului, spre capătul secţiunii S3, a fost secţionat parţial un complex (locuinţă ?) Wietenberg. Acest complex pare să fi fost afectat de lucrările de amenajare ale fortificaţiei din acest sector. Atât în umplutura palisadei cât si în umplutura şanţului, până pe fundul acestuia, au apărut doar fragmente ceramice Wietenberg şi puţine fragmente de vase Coţofeni. Singura piesă mai târzie apărută în zona şanţului, dar în nivelul humusului actual (la 8-10 cm adâncime) a fost un vârf de săgeată din fier de formă romboidală aplatizat.
În timpul săpăturilor am identificat la poalele dealului "Coasta lui Damian", la sud-est, pe marginea unei văi cu debit constant, pe un teren relativ drept un alt sit al culturii Wietenberg de unde am adunat ceramică de aceeaşi factură cu cea de pe deal.