Giurgiuleşti | Comuna: R. Moldova | Judeţ: R. Moldova | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1998
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
Județ:
R. Moldova
Unitate administrativă:
R. Moldova
Localitate:
Giurgiuleşti
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Tentiuc | Ion | participant | Institutul de Arheologie şi Etnografie, Chişinău |
Raport:
În anul 1997 expediţia arheologică a Centrului de Cercetări Arheologice din Republica Moldova a efectuat investigaţii de teren în zona unde era planificată construirea terminalului petrolier de la Giurgiuleşti.
Unul, dintre obiectivele, era situat pe locul numit de localnici, Râpa Babei Chita. Suprafaţa totală cercetată, în campania din 1997, a fost de circa 2647 m2. Au fost depistate şi cercetate materiale şi obiective arheologice aparţinând epocii bronzului, perioadei getice, antice şi medievale.
Situl arheologic este situat în partea de S-SE a satului Giurgiuleşti, pe un platou care este o prelungire a dealului Giurguileştilor, şi este flancat dinspre V-NV de râpa numită de localnici Râpa Chitei, dinspre E-SE de o altă râpă - Râpa Stânei, iar dinspre SV de faleza înaltă, formată la confluenţa râului Prut cu fluviul Dunărea. Şantierul a fost trasat la distanţa de circa 100 m de oglinda Dunării. Au fost dezvelite resturile unei aşezării medievale din secolele IX-XI se pare, restrânsă ca întindere. Dintre vestigiile descoperite menţionam:
Locuinţa 1. A fost descoperită în partea de sud a sitului, la adâncimea de 0,30-0,35 m de la nivelul actual de călcare. Avea forma cvasi-rectangulară, cu colţurile rotunjite şi dimensiunile de 285 x 280 cm. Peretele de NV era vertical, ceilalţi, la adâncimea de 25 cm de la nivelul descoperirii, formau o treaptă, lată de 18-25 cm. în acest fel, dimensiunile locuinţei, în interior, la nivelul podelei, se reduceau până la 210 x 260 cm. Podeaua era plată, adâncindu-se puţin către mijlocul locuinţei. Pe podea, în colţul de NV, a fost descoperită o îngrămădire de pietre cu urme de ardere pe ele. După demantelarea aglomeraţiei ce părea a fi resturile unui cuptor de foc, nu a fost descoperită vatra.
În partea de E-NE locuinţa forma un gang, în interiorul căruia a fost descoperită o groapă, în plan groapa avea o formă circulară neregulată, cu dimensiunile de 108 x 105 cm. La adâncimea de 45 cm, de la nivelul de descoperire, groapa forma o treaptă, lată de 30-35 cm. Pe suprafaţa treptei au fost descoperite resturile unei vetre de foc, care a fost distrusă de o incursiune târzie. Resturile vetrei prezentau o aglomeraţie de cărbuni şi cenuşă. Şi un strat de arsură de 2-3 cm.
În interiorul locuinţei au fost descoperite fragmente ceramice lucrate la roată şi câteva piese izolate, printre care, menţionăm un perforator din os, un fragment de cute din piatră abrazivă, câteva fragmente de la un vas de sticlă.
În interiorul locuinţei au fost găsite 261 fragmente ceramice, în totalitatea ei, ceramica este lucrată la roata cu turaţii medii. Din punct de vedere al tehnicii de lucru şi al compoziţiei pastei, ea poate fi divizată în două categorii distincte: A. ceramică de uz comun; B. ceramică fină.
Locuinţa 2. A fost descoperită în sectorul de sud a aşezării, la adâncimea de 45-50 cm. Avea forma rectangulară cu laturile de 310 x 340 cm. Locuinţa avea pereţii verticali cu colţurile rotunjite, fiind orientată cu colţurile spre cele patru puncte cardinale. Groapa locuinţei era adâncită până la circa 50-55 cm. Podeaua era orizontală, bine bătătorită, în podeaua locuinţei au fost descoperite trei gropi de la stâlpii de susţinere ai pereţilor şi acoperişului. Prima a fost găsită pe mijlocul peretelui de nord-vest, la distanţa de 22 cm de el. Avea forma circulară cu diametrul de 18/20 cm şi era adâncită la 15 cm sub nivelul podelei. A doua groapă a fost descoperită la distanţa de 42 cm de prima şi la 60 cm de peretele gropii locuinţei, în plan, era circulară, cu dimensiunile de 20 x 27 cm şi se adâncea până la 20 cm sub nivelul podelei locuinţei. O a treia groapă, de la un alt stâlp de susţinere a pereţilor şi a acoperişului, a fost cercetată în colţul de sud al locuinţei. Aceasta avea diametrul de 18 cm şi se adâncea până la 19 cm sub nivelul podelei.
De a lungul pereţilor au fost descoperite gropiţe, circulare, cu diametrul variind între 3 şi 5 cm, adânci de până la 10 cm.
În colţul de est al locuinţei 2 au fost descoperite resturile instalaţiei de încălzit, reprezentată de un cuptor din piatră, situat la distanţa de 15-25 cm de pereţii locuinţei. Gura cuptorului era orientată spre vest. Vatra era amplasată direct pe podeaua locuinţei. Era puţin albiată la mijloc, în plan avea formă rectangulară cu dimensiunile de 60 x 70 cm. Suprafaţa vetrei era acoperită cu un strat de cenuşă de cca. 2-3 cm. Tot aici au fost găsite mai multe pietre, puternic înroşite de foc, de la bolta cuptorului prăbuşită peste vatră. Cuptorul ocupa o suprafaţa de aproximativ 130 x 130 cm.
În interiorul locuinţei au fost descoperite câteva piese izolate printre care, un perforator din os, un cuţit din fier şi un silex.
De asemenea, s-au găsit mai multe fragmente ceramice de la vase de tip oale-borcan, de dimensiuni mijlocii, lucrate la roata cu turaţii medii, din care au fost întregite câteva vase. Un interes deosebit, îl prezintă fragmentele de la un vas lucrat la roata cu turaţii medii, care se deosebeşte, ca formă, structura morfologică a pastei şi ornamentica de celelalte. Vasul este lucrat din pastă densă, fără impurităţi vizibile. Ceramica este bine arsă şi are culoarea cenuşie. Suprafaţa exterioară este acoperită cu angobă. Decorul este reprezentat de linii abia sesizabile obţinute prin lustruire. Fragmentele provin de la un vas cu corpul globular, de felul celor cunoscute si în alte aşezări din această perioadă, la Safiany, Bolgrad, Kirgan, Bogatoe, Epureni, Hansca etc.
Mormântul 1, de inhumaţie. A apărut la adâncimea de 35 cm, în zona de sud a sitului. Forma gropii nu a putut fi delimitată. Defunctul era în poziţie de decubit dorsal, cu capul orientat spre vest. Braţul drept era aşezat pe bazin iar cel stâng de a lungul corpului. Lipsa inventarului nu permite o încadrare cronologică exactă a mormântului. Probabil aparţine perioadei evului mediu timpuriu (primele secole ale mileniului al doilea). Au fost descoperite şi patru gropi menajere.