Giurgiuleşti | Comuna: R. Moldova | Judeţ: R. Moldova | Anul: 1997
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1997
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
Județ:
R. Moldova
Unitate administrativă:
R. Moldova
Localitate:
Giurgiuleşti
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Arnăutu | Tudor | responsabil | Universitatea de Stat din Republica Moldova |
Raport:
Spaţiul de la confluenţa Prutului cu fluviul Dunărea, cât şi cel din preajma s. Giurgiuleşti, până nu demult, nu era cunoscut din punct de vedere arheologic. Graţie investigaţiilor efectuate de Centrul Arheologic din Republica Moldova în zona Terminalului de la Giurgiuleşti, astăzi, avem un tablou mult mai bine conturat în această privinţă. Presărate în jurul localităţii Giurgiuleşti, fie sub aspectul unor aşezări civile sau necropole, fie prin prezenţa unor edificii cu caracter strategic, de tradiţie romană, romano-bizantină sau fortificaţie feudal-târzie, ele documentează, în punctul cel mai de sud al Republicii Moldavia, prezenţa umană străveche şi continuitatea sa până în zilele nostre.
Noul obiectiv arheologic, despre care ţinem să relatăm, este amplasat la vest de localitate, pe malul Prutului în punctul "La vadul Boului". El reprezintă o necropolă plană de incineraţie, cu morminte grupate în mai multe arii restrânse de circa 300 - 600 mp fiecare, fiind amplasat pe a doua terasă din stânga râului Prut. Din relatările sătenilor rezultă că suprafaţa necropolei se întinde de la sud spre nord, pe o distanţă de 1 - 1,5 km. Potrivit acestor afirmaţii, pe suprafaţa menţionată s-au descoperit mai multe fragmente ceramice modelate cu mâna de la vase cu fundul ascuţit, probabil amfore, precum şi oase umane, grupate sau împrăştiate. Dat fiind lucrările de amenajare din zona cimitirului, multe din complexele funerare au fost afectate şi chiar distruse de lama buldozerului care trasa linia de demarcaţie a fostei frontiere de stat (a URSS-ului). Cu ocazia investigaţiilor arheologice din vara anului 1997, s-au trasat două şanţuri, pe o suprafaţă totală de 120 mp. Au fost descoperite 6 morminte. Deşi suntem la începutul cercetărilor, deja putem trage unele concluzii preliminare asupra obiectivului în cauză.
O primă constatare, care reiese din analiza mobilierului funerar, este că, inventarul mormintelor este reprezentat în exclusivitate prin ceramică, atribuită în cea mai mare parte elementului local getic. S-au descoperit vase de tip clopot, tip borcan, oale cu aspect globular, străchini şi căni.
Piesele care pot ajuta la o încadrare cronologică mai exactă sunt amforele greceşti (de provenienţă din Heracleea Pontică, Thassos, probabil, Sinope) care datează din sec. IV - III a. Chr. O datare asemănătoare o atribuim şi tipului de vas-clopot, cu brâu alveolar şi apucători dispuse simetric în zona superioară. În aceeaşi perioadă pot fi încadrate străchinile cu toarte treflate, care în necropolele contemporane de la Hansca, Enisala, Murighiol, Zimnicea etc. datează din sec. IV - III a. Chr. Ne exprimăm, totuşi, rezerva pentru mormântul M. 5, în care urna şi vasul-capac, cu miezul negru, ornamentate (urna cu alveole, strachina cu nervuri), sunt datate în literatura de specialitate începând cu sec. V a. Chr. sau de la sfârşitul acestuia.
În sfârşit, suntem de părere că cimitirul getic de la Giurgiuleşti aduce o contribuţie însemnată la cunoaşterea culturii materiale şi spirituale a geto-dacilor de la gurile Prutului. Multiplicând numărul descoperirilor, el dovedeşte autohtonismul geţilor în zona de stepă din sudul Moldovei care continuă să fie considerată în istoriografie o terra deserta.