Giurgeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Piua Pietrii | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1999
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Industrial; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 93655.02 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Giurgeni
Localitate:
Giurgeni
Punct:
Piua Pietrii
Toponim:
Oraşul de Floci
Localizare:
| 93655.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Oţa | Silviu Ion | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Păunescu | Anca | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Principalul obiectiv al campaniei din anul 1999 a fost acela de a surprinde limitele locuinţei atelier nr. 3/98, care anterior fusese cercetata doar parţial. Au fost trasate doua secţiuni (S I/99 – 1,5x5, 00 m.; S II/99 – 1,5x6,00 m.) şi doua casete (C 1/99 – 3,00x4,00 m.; C 2/99 – 4x3,6 m.). S I/99 – orientata NS, a fost amplasata la 1,5 m. E de C1 şi C 2/98. S II/99 – orientata VE, la distanţa de 1,00 m.E de S I/99, în regiunea sa sudica. C 1/99 – orientata NS, la distanţa de 1,00 m. S de S I/99 şi martorul dintre S I/99 şi C 1-2/98. C 2/99 – orientata NS, la 1,00 m. E de C 1/99. În urma analizei stratigrafice, s-a constatat urmatoarea succesiune a complexelor, de jos în sus:
1. Nivelul de steril a fost perforat de patru gropi menajere şi un cuptor.
G 1/99 (S I/99, C 1-2/99) avea forma lilerei L (4,40x3,00 m.) a fost surprinsa pîna la –1,30 m. de la nivelul de calcare medieval.
G 3/99 (C 1/99) a fost cercetata parţial (diam. =1,5 m.) şi avea o adîncime de 1,00 m. de la nivelul de calcare medieval.
G 5/99 (C 2/99) avea un diametru de 0,90 m. şi o adîncime de 0,80 m.
G 8/99 (C 2/99) avea un diametru de 1,40 m. şi o adîncime de 0,40 m.
Cuptorul (S II/99), de forma circulara, a fost orientat NS; cercetat parţial; diametrul camerei de ardere =1,10 m. A fost amenajat prin sapare în steril. În faţa sa, exista o groapa în care se putea coborî atît dinspre V cît şi dinspre E pe cîte o treapta. Fundul cuptorului era la o adîncime de 1,45 m. Inventarul recuperat consta din ceramica şi un cercel.
2. Nivelul de gropi din steril a fost suprapus de o amenajare cu pamînt maro-zgrunţuros de grosime variabila, între 10-30 cm. Peste acest strat au fost amenajate locuinţa atelier nr. 3/98 (7,70x9,00 m.) şi Loc. 1/99, cercetata parţial în C 2/99 şi S II/99. Din locuinţa atelier au fost recuperate monede, resturi de tabla de bronz, nituri de tabla de bronz şi ceramica. Loc. 1/99 a fost amenajata pe un nivel subţire de resturi menajere provenite de la cuptorul 1/99; ea consta dintr-o podea de lut în care au fost practicate o mica groapa menajera G 6/99 (diam.=45 cm.; adîncime=0,30 m.) şi o vatra (V.1/99) alveolata. Orientarea locuinţei este NV-SE. Ambele locuinţe au fost distruse prin incendiere.
În paralel au funcţionat şi G 1/99 din care s-a recuperat o mare cantitate de zgura de fier şi ceramica, G 2/99 faza 1 şi G 3/99, faza 2, cu o largire spre est cu 1,65 m.
3. Au succedat apoi Loc. 4/98 cu anexa sa (cercetata în NV secţiuniiI/99) precum şi fazele urmatoare ale locuinţei 1/99 care constau în extinderea sa spre NE şi reamenajarea vetrei 2/99. Groapa 6/99 a fost abandonata şi capacuita cu un strat de lut, la fel ca şi vatra 1/99. Locuinţa 1/99 a fost din nou incendiata, apoi refacuta; în final a fost abandonata.
Gropile menajere contemporane sunt G 2/99 care a fost extinsa spre NV şi G 7/99 care a suprapus G 1/99. Deşi se constata prezenţa acestor gropi, regiunea dintre locuinţe a fost şi ea folosita pentru aruncarea rezidurilor menajere.
4. A urmat o noua faza de refacere a zonei, cînd a fost ridicata Loc. 6/98 (orientata NE-SV; 7,00x8,90 m.;surprinsa în C 1-2/98, C 1/99 şi S I/99) peste Loc. 4/98. Tot atunci avea sa fie ridicata Loc. 2/99 (în C 1-2/99); cercetata parţial; orientata NV-SE; la doua din colţurile sale s-au gasit gropile de par ale structurii din lemn, iar pe latura de NE o vatra care dupa dimensiuni ar putea fi şi baza unei sobe dezafectate; lînga ea exista un loc de depozitare a cenuşii; latura de NV a locuinţei avea lungimea de 3,60 m.; pereţii complexului au fost ridicaţi din chirpic pe structura din lemn; a fost incendiat.
Tot în acea vreme groapa 2/99 a fost abandonata, dar a fost amenajata groapa 4/99 (surprinsa în colţul SV al C 1/99; cercetata parţial).
În zona dintre cele doua locuinţe se aruncau reziduri menajere.
5. Ultima locuinţa este Loc. 3/99 (S I/99, C 1/98, C 1-2/99); avea forma rectangulara neregulata (axele=6,20x5,70 m.); orientata NV-SE.
6. Dupa abandonarea sa, întreaga zona a fost folosita ca teren de depozitare a rezidurilor menajere.
Inventarul recuperat din complexe este relativ sarac şi consta în ceramica fragmentara de provenienţa locala, ceramica de Iznik, monede, fragmente de pipe, cuţite, cercei, nituri din bronz, plachiuri încalţaminte, nasturi din plumb şi oase de animale.