Giurgeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Oraşul de Floci | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2018
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic; Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Cetate; Necropolă;
Cod RAN:
| 93655.02 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Giurgeni
Localitate:
Giurgeni
Punct:
Oraşul de Floci
Toponim:
Piua Petrii
Localizare:
| 93655.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Coman | Radu | responsabil sector | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Munteanu | Simona | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Renţa | Elena | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Vlad | Florin | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Mihai | Daniela | responsabil | Institutul Naţional al Patrimoniului |
Raport:
Aşezarea acestui oraş lângă Dunăre şi în acelaşi timp şi pe râul Ialomiţa, adică pe două însemnate rute comerciale, la punctul de contact dintre Muntenia şi Dobrogea, a fost determinantă pentru ridicarea rapidă a acesteia, devenită la un moment dat principalul debuşeu în comerţul extern al Ţării Româneşti. Bălţile din apropiere, cu bogăţia în peştele atât de căutat, îndeosebi în Transilvania, precum şi produsele câmpiei, la care se adăugau produsele păstorilor care treceau obişnuit pe acolo cu ocazia transhumanţei, au favorizat dezvoltarea târgului ialomiţean: o poziţie favorabilă ca centru de schimb, consolidat şi prin acţiunile autorităţii centrale care stabilesc un punct vamal, devenit o importantă sursă de venituri.
Începute încă din anul 1975, investigaţiile arheologice de la Oraşul de Floci, au continuat neîntrerupt, punând la dispoziţia celor ce se ocupă de geneza oraşelor medievale, un material extrem de bogat şi interesant.
Oraş unicat în Ţara Românească, Oraşul de Floci a fost dezvăluit prin cercetările arheologice sistematice desfăşurate, care au dus la descoperirea a peste 250 de locuinţe, a patru biserici şi a 8 ateliere meştesugăreşti, 7 necropole, etc., ce redau măsura importanţei acestui oraş comercial, cu o soartă vitregă din punct de vedere istoric.
Oraşul de Floci a avut şi el de-a lungul existenţei sale o conducere proprie, aleasă de locuitorii săi şi dublată de autoritatea reprezentanţilor domniei. Încă din secolul al XV-lea, întâlnim la Oraşul de Floci pe un anume „Petru pârgarul” şi pe „pârcălabii Flocilor”, reprezentanţii domniei. Până la mijlocul sec XVII apare în documente şi conducerea autonomă a oraşului, judeţul cu cei 12 pârgari. Judeţul şi cei 12 pârgari, pe lângă celelalte atribuţii, administrative şi fiscale, reprezentau oraşul faţă de domnie şi aveau dreptul de a da şi a confirma proprietăţi particulare în oraş cu cartea lor. Judeţul şi cei 12 pârgari erau aleşi anual în urma unei adunări a comunităţii orăşeneşti. Am făcut această cuvenită introducere tocmai pentru a putea atribui funcţionalitatea edificiului descoperit în anul 2017, ca ipoteză de lucru, unui sediu administrativ al oraşului. Am remarcat materialul arheologic extrem de puţin, precum şi observaţia că inventarul arheologic ce se regăseşte în acest edificiu, este pretenţios, cel ceramic provine de la cupe cu picior înalt, precum şi de la fragmente de pahare de sticlă, atent lucrate. De asemenea, tehnica de lucru a zidurilor şi a fundaţiei şi modalitatea de a le pune în operă este foarte laborioasă, presupunând un edificiu destinat unor activităţi importante, precum şi un loc de întîlnire a unor persoane de vază ce trăiau în Oraşul de Floci.
Cercetările arheologice din anul 2018 s-au concentrat pe grindul 1, unde cercertările din campania arheologică de la Oraşul de Floci din anul 2017, au dus la descoperirea unui edificiu de mari dimensiuni, 14,80x6,80 m, cu fundaţie din piatră, legată cu mortar de var, cu ziduri din cărămidă şi acoperiş din olane, ce a avut cel puţin două etape de refacere. Edificiul este situat la aproximativ 60 m sud de biserica nr. 2
Unul dintre obiectivele principale din anul 2018 a fost cercetarea locuinţei edificiu pe latura de nord- est şi sud-est. Au fost trasate urmatoarele secţiuni, în prelungirea celor din anul 2017, pe latura de est a locuinţei edificiu, cu martor de 0,50 m. Dimensiunile secţiunilor efectuate pe grindul 1, S VII I= 4 x 2 m, S IX = 4 x3 m, S XI = 4x2 m, S XII = 4 x 2 m, SXIII = 4 x 2 m, S XIV = 4 x 2 m, S XV = 4 x 2 m, S XVI = 4 x 2 m, S XVII = 4 x 2 m. A fost prelungită S XVII = 2 x 2 m, spre vest.
A fost continuată cercetarea arheologică în S XIII=10 x 2 m, unde a fost descoperită la - 0, 30 m, urmele unei locuinţe de suprafaţă, cu podea de lut galben surprinsă şi în S XII caroul 3- 5.
Materialul arheologic descoperit este variat, ceramică smălţuită şi nesmălţuită, oase de animale, piroane, crampoane, unelte din fier şi piatră. Ponderea în structura inventarului arheologic o deţin materialele ceramice, iar dintre acestea, ceramica nesmălţuită ocupă primul loc. Pasta din care sunt lucrate este de bună calitate, cu nisip de granulaţie fină în compoziţie, iar arderea este oxidantă, incompletă sau uniformă. Ceramica de import este prezentăprin fragmentele de Iznik realtiv numroase provenind de la mici boluri sau ceşcuţe de cafea.
Dacă pe laturile de sud şi vest ale edificiului, este puţin material provenind de la demantelarea acestuia, pe laturile de nord şi est, există un strat compact de mortar alb amestecat cu pietre, la o adâcime de – 0, 35 -0,45 m, care demonstrează o activtate intensă de distrugere a zidurilor edificiului. Materialul arheologic a fost spălat, marcat, etichetat, desenat şi a fost restaurat în cadrul bazei arheologice.