Giurgeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Oraşul de Floci - Izvor termal | Anul: 2020
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2020
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 93655.02 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Giurgeni
Localitate:
Giurgeni
Punct:
Oraşul de Floci - Izvor termal
Sector:
Izvor termal
Localizare:
| 93655.02 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mihai | Daniela | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Coman | Radu | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Matei | Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Munteanu | Simona | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Vlad | Florin | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Rența | Elena | participant | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
Punctul Izvor termal se află pe grindul nr. 3 (Avicola) situat în partea de nord a aşezării medievale şi la nord de DN 60 Bucureşti - Constanţa. Izvorul a fost captat în a doua jumătate a secolului trecut intenţionându-se exploatarea balneară a acestuia. Consiliul Judeţean Ialomiţa a dorit exploatarea acestei resurse naturale sulfuroase cu o temperatură de 40 grade, solicitând Muzeului Judeţean Ialomiţa o cercetare arheologică preventivă. Cercetarea arheologică preventivă în situl Oraşul de Floci din punctul Izvor termal, a avut în vedere următoarele obiective:
- cercetarea arheologică exhaustivă a perimetrului contractual,
- documentarea tuturor structurilor de locuire, a dispunerii locuinţelor, a observaţiilor de detaliu asupra tehnicilor şi materialelor de construcţie, prelevarea tuturor artefactelor precum şi a catalogării, inventarierii şi valorificării bogatului inventar arheologic.
Scurtă descriere a situaţiei arheologice - Din cercetările arheologice mai vechi, desfăşurate în anii 1985-1986 şi 2003-2008, se cunoaşte faptul că zona aparţinea unui cartier al oraşului, unde au fost cercetate mai multe locuinţe incendiate şi, de asemenea, mormintele unei necropole medievală, necropola nr. 4
Cercetarea arheologică din acest an a început prin delimitarea unei suprafeţe de 2500 mp având în centru izvorul termal. Suprafaţa propusă cercetării a fost împărţită în două sectoare: nord şi sud. Terenul supus cercetării din sectorul sudic a fost mai puţin afectat de lucrările antropice în comparaţie cu sectorul nordic. În partea sudică au fost trasate cinci secţiuni orientate E-V, cu lungimi cuprinse între 24 - 50 m, late de 2 m, cu martori stratigrafici de 2 m, la care s-au adăugat casetele deschise în vederea cercetării complexelor de locuire. Astfel, au fost trasate trei casete: cas. A (6 x 2 m), cas. B (10x2m) şi cas. C (8 x 3 m). Partea nordică, unde se află izvorul termal, a fost mai mult afectată de lucrări antropice, inclusiv de şanţul de drenaj al apei termale care se deversează într-un canal de evacuare al orezăriei ce marchează, practic, şi graniţa sitului. Datorită acestor anomalii ale terenului cele patru secţiuni trasate şi cercetate au fost orientate N-S, cu lungimi cuprinse între 18-25 m şi lăţimi de 1-1,5 m. De asemenea, cercetarea a fost completată prin trasarea şi săparea unor casete: cas. D (10 x 1,5 m), cas. E (6 x 2 m) şi cas. F (6 x 2 m). In anul 2019 în suprafaţa cercetată arheologic au fost descoperite un număr de 32 de complexe arheologice, dintre care 26 de locuinţe distruse prin incendiere sau abandon şi şase gropi menajere. Complexele cercetate au fost încadrate cronologic ca aparţinând finalului de secol XV şi primei jumătăţi a secolului XVIII.
Pentru completarea datelor arheologice obţinute în campania din anul 2019 au fost deschise, în anul 2020, 15 secţiuni, cu lungimi cuprinse între 18-50 m şi lăţimea de 1-2 m, precum şi 14 casete cu lungimi cuprinse între 6 - 27,5m şi lăţimea de 6-1,5 m.
În suprafaţa cercetată arheologic au fost descoperite un număr de 58 de complexe arheologice, dintre care 28 de locuinţe distruse prin incendiere sau abandon şi 30 gropi menajere. Complexele cercetate au fost încadrate cronologic ca aparţinând finalului de secol XV şi primei jumătăţi a secolului XVIII. Materialele de construcţie folosite la ridicarea locuinţelor erau lutul, lemnul şi stuful, specifice zonei.
Stratigrafia generală
În urma analizei stratigrafice s-au determinat patru niveluri de locuire marcate de resturile unor locuinţe de suprafaţă distruse prin incendiere sau abandon, cu menţiunea că pe unele suprafeţe din zona cercetată, cel mai târziu nivel de locuire a fost parţial distrus de lucrările contemporane.
Deosebit de importantă rămâne confirmarea deplină a constatărilor arheologice mai vechi referitoare la existenţa pe acest grind a patru niveluri de locuire. Aşadar, stratigrafia indică patru niveluri de locuire.
Astfel, primul nivel de locuire şi cel mai timpuriu a fost interceptat la adâncimea de -0,80 - 1,00 m.
Al doilea nivel de locuire a fost interceptat la adâncimea de -0,60 - 0,80 m şi este compus dintr-un nivel de distrugere de cca. 0, 12 cm sub care au fost găsite podelele locuinţelor cu o grosime de 0,10 cm. Podelele sunt realizate din pământ galben, bine bătătorit, iar în unele cazuri se observă refaceri succesive.
Cel de-al treilea nivel de locuire a fost surprins între cotele -0,40 - 0,60 m fiind compus din nivelul de distrugere cu o grosimea de aproximativ 0,10 cm sub care apar podelele locuinţelor, groase de cca. 8-10 cm, de asemenea, realizate dintr-un lut galben, bine bătătorit.
Ultimul nivel de locuire, cel de-al patrulea, a fost surprins la adâncimea de - 0,20 - 0,40 m, fiind compus din nivelul de distrugere, ars la roşu-cărămiziu gros de aproximativ 8-10 cm, de cele mai multe ori deranjat de lucrări antropice, sub care existau podele din lut galben, bine bătătorit, groase de cca. 10 cm, unele prezentând urme de lutuiri.
Din cercetările mai vechi, efectuate în anii 1979, 1985, 1986 şi 2003-2008 se cunoaşte situaţia stratigrafică şi cronologică a nivelurilor de locuire medievală descoperite pe grindul nr. 3 pe care s-a desfăşurat şi cercetarea arheologică preventivă.
Cel mai timpuriu nivel de locuire descoperit între cotele – 0,80 - 1,00 m. a fost datat pe baza unor descoperiri monetare la sfârşitul de secol XV.
De asemenea, în perioada 2003-2005 pe grindul nr. 3, la adâncimea de -1,00 m, au fost descoperite şi cercetate parţial două locuinţe (L4 şi L5) care aparţin celui mai timpuriu nivel de locuire. Pe baza inventarului arheologic descoperit între resturile incendiate, locuinţele au fost datate la sfârşitul secolului al XV .
Al doilea nivel, care-l suprapune pe cel timpuriu, a fost interceptat între cotele -0,60-0,80 m şi a fost datat, prin descoperirea în cadrul unei locuinţe (L2/2003) a unui ducat polonez, emis în anul 1521 şi a unor dinari ungureşti emişi în anii 1530 şi 1549 de Ferdinand I al Ungariei, la început de secol XVI. Descoperirea unei cahle traforate în stratul de cultură, datată în secolul al XVI-lea, confirmă încă o dată că nivelul de locuire menţionat aparţine acestei perioade . În perioada 2003-2007 tot pe acest grind au fost cercetate integral patru locuinţe, datate, în urma analizei inventarului ceramic, ca aparţinând începutului de secol XVI.
Cel de-al treilea nivel de locuire, descoperit la adâncimea de -0,40 - 0,60, m a fost încadrat în urma cercetărilor arheologice din anii 1985-1986 şi 2003-2007 ca aparţinând sfârşitului de secol XVI şi începutului de secolului XVII.
Ultimul nivel de locuire, şi cel mai târziu din punct de vedere cronologic, a fost descoperit între cotele 0,20 –0,40 cm, iar în urma unor cercetări arheologice mai vechi desfăşurate pe acest grind a fost datat la sfârşit de secol XVII şi început de secol XVIII.
Bibliografie:
1. L. Chiţescu et alii, Cercetări arheologice de la Piua Petrii (Oraşul de Floci), jud. Ialomiţa, în CA, III, Bucureşti, 1979, p. 210-228.
L. Chiţescu et alii, Cercetări arheologice în anul 1979 la Piua Petri (Oraşul de Floci) comuna Giurgeni, jud. Ialomiţa, în CA, IV, Bucureşti, 1981, p. 132-139;
L. Chiţescu et alii, Cercetările arheologice de la Piua Petri (Oraşul de Floci), comuna Giurgeni, jud. Ialomiţa, în CA IX, Bucureşti, 1992, p. 97-104;
R. Coman et alii, Raport de cercetare arheologică pe anii 2001-2003 la Oraşul de Floci (com. Giurgeni, jud. Ialomiţa), în CA, XII, Bucureşti, 2003, p. 45-56;
Anca Păunescu et alii, Cercetări arheologice în vatra Oraşului de Floci (Piua Petri), com. Giurgeni, jud. Ialomiţa, în CA, XIII, Bucureşti, 2006, p. 111-132;
Anca Păunescu et alii, Cercetări arheologice în vatra Oraşului de Floci (Piua Petri), comuna Giurgeni, judeţul Ialomiţa. Campaniile din anii 2006-2007, în CA, XIV-XV, Bucureşti, 2007-2008, p. 11-42.
L. Chiţescu et alii, Cercetări arheologice în anul 1979 la Piua Petri (Oraşul de Floci) comuna Giurgeni, jud. Ialomiţa, în CA, IV, Bucureşti, 1981, p. 132-139;
L. Chiţescu et alii, Cercetările arheologice de la Piua Petri (Oraşul de Floci), comuna Giurgeni, jud. Ialomiţa, în CA IX, Bucureşti, 1992, p. 97-104;
R. Coman et alii, Raport de cercetare arheologică pe anii 2001-2003 la Oraşul de Floci (com. Giurgeni, jud. Ialomiţa), în CA, XII, Bucureşti, 2003, p. 45-56;
Anca Păunescu et alii, Cercetări arheologice în vatra Oraşului de Floci (Piua Petri), com. Giurgeni, jud. Ialomiţa, în CA, XIII, Bucureşti, 2006, p. 111-132;
Anca Păunescu et alii, Cercetări arheologice în vatra Oraşului de Floci (Piua Petri), comuna Giurgeni, judeţul Ialomiţa. Campaniile din anii 2006-2007, în CA, XIV-XV, Bucureşti, 2007-2008, p. 11-42.