.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Giurgeni | Judeţ: Ialomiţa | Punct: Grind 6 | Anul: 2012

Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană; Biserică; Necropolă;
Cod RAN:
| 93655.02 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Giurgeni
Localitate:
Giurgeni
Punct:
Grind 6
Sector:
Grind 6
Toponim:
Oraşul de Floci
Localizare:
| 93655.02 |
Lista Ilustrațiilor - 107
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Mihai Daniela responsabil Institutul Naţional al Patrimoniului
Coman Radu participant Muzeul Judeţean Ialomiţa
Matei Gheorghe participant Muzeul Judeţean Ialomiţa
Vlad Florin participant Muzeul Judeţean Ialomiţa
Raport:
Aşezarea acestui oraş lângă Dunăre şi în acelaşi timp şi pe râul Ialomiţa, adică pe două însemnate rute comerciale, la punctul de contact dintre Muntenia şi Dobrogea, a fost determinantă pentru ridicarea rapidă a acesteia, devenită la un moment dat principalul debuşeu în comerţul extern al Ţării Româneşti. Bălţile din apropiere, cu bogăţia în peştele atât de căutat, îndeosebi în Transilvania, precum şi produsele câmpiei, la care se adăugau produsele păstorilor care treceau obişnuit pe acolo cu ocazia transhumanţei, au favorizat dezvoltarea târgului ialomiţean: o poziţie favorabilă ca centru de schimb, consolidat şi prin acţiunile autorităţii centrale care stabilesc un punct vamal, devenit o importantă sursă de venituri2. Înflorirea economică a Oraşului de Floci este accentuată şi de căderea Brăilei în 1540, când Oraşul va cunoaşte o adevărată explozie economică. Începute încă din anul 1975, investigaţiile arheologice de la Oraşul de Floci, au continuat neîntrerupt, punând la dispoziţia celor ce se ocupă de geneza oraşelor medievale, un material extrem de bogat şi interesant. Oraş unicat în Ţara Românească, Oraşul de Floci a fost dezvăluit prin cercetările arheologice sistematice desfăşurate�, care au dus la descoperirea a peste 250 de locuinţe, a patru biserici şi a 8 ateliere meştesugăreşti, 7 necropole, etc., ce redau măsura importanţei acestui oraş comercial, cu o soartă vitregă din punct de vedere istoric. Obiectivele campaniei anului 2012 au fost următoarele: Decopertarea şi întregirea planului atelierului de prelucrat nasturi de pe grindul 6, Finalizarea cercetării arheologice începută încă din 2010 Finalizarea cercetării necropolei aferente bisericii nr 1, care a făcut obiectul unui proces de restaurare ce s-a incheiat în toamna anului 2012. Surprinderea stratigrafiei între cele două biserici, B.1 şi B.2, a eventualului drum între B.1 şi B.2 Trebuie să menţionam faptul că în acest an a fost terminată restaurarea bisericii nr 1 de la Oraşul de Floci, ale cărei lucrări au fost supravegheate arheologic, şi care a prilejuit cercetarea a încă 77 morminte ce ţineau de necropola bisericii 1. Grind 6 Locuinţa nr.1, cercetată integral, descoperită în S IV; c. 2 – c.5, orientată est – vest, a fost surprinsă la -0,25m. Asemenea mai multor locuinţe descoperite în oraşul medieval, şi această locuinţă avea fundaţie din blocuri mari de piatră, de diferite dimensiuni (0,70x 0,30 x 0,25 m; 0,30 x 0,15 x 0,10 m, probabil refolosite din perioada primei etape de existenţă a bisericii 1, în preajma căreia se şi află. Cele două camere au fost despărţite de un perete de chirpic incendiat, surprins pe o lungime de 2,5 m. Peste podeaua tradiţională la Oraşul de Floci din lut bătut, a fost surprins un nivel de distrugere, în aşa fel încât există zone de chirpici din pereţii căzuţi peste podea. În partea sudică a locuinţei a fost surprins un bloc de piatră făţuită de dimensiuni destul de mari 1 x 0,50 m, care probabil a fost refolosită în momentul distrugerii aproape totale a bisericii nr. 1. Este probabil că blocul a fost folosit ca prag la intrarea în locuinţă. În locuinţă, în camera 2, a fost surprinsă o vatră, perfect rotundă, cu diametrul de 1 m. Camera a doua este perforată de o groapă foarte mare, din care a fost recoltată o cantitate uriaşă de material osos, dar şi de fragmente rebutate de la atelierul de prelucrare a osului. Din locuinţă s-a păstrat podeaua, surprinsă la -0,35 m, amenajată din pământ galben bătut. De asemenea, a fost investigată o vatră de foc, (#10) distrusă parţial de lucrările agricole, având un diametru de 1,5 m, cu pietre în zona N-V, situată la cca. 0,10 m faţă de podeaua locuinţei şi încă una în caseta G, în afara locuinţei 1. Locuinţa are o lăţime de 4,5x8 m, prima încăpere care pare să delimitată de a doua încăpere prin peretele prăbuşit de chirpic ce a fost surprins pe alocuri în cas F, Cas A. Campania anului 2012 a dus la cercetatea unei sobe distruse în parte, din care au fost recuperate mai multe oale cahle, sobă care a funcţionat în prima etapă de existenţă a locuinţei. În inventarul locuintei nr. 1 au fost descoperite monede care datează în linii mari si functionarea locuintei 1, în prima jumatate a secolului al XVI şi până în a doua jumătate a secolului al XVII lea, evident în cele două etape de funcţionare ale acestei locuinţe, existând una de refacere ulterioară, având în vedere stratul de umplutură care există între cele două niveluri. Monedele descoperite variază de la denarii ungureşti (sec. XV-XVII) la cei polonezi, groşi, dreipolkeri. Complexe SI, Locuinţa 1, Groapa 22, o groapa extrem de mare, diametrul este de 1,50 m, adincimea de -2,70 m, a apărut la -0,60 m. Cercetată încă de anul trecut şi finalizată în acest an, în groapa respectivă au fost descoperite multe elemente care a au aparţinut unei sobe prabuşită cu oale cahlă, care a funcţionat în prima faza de existenţă a locuinţei 1. În groapa 22 a fost descoperită o monedă din Ungaria, denar, Mathias II, anul 1611, la adâncimea de -1,50 m. Din inventarul ceramic al gropii nr. 22 s-au întregit şi câteva oale-cahlă, provenind probabil de la aceeaşi sobă. Înălţimile acestora variază între 10 cm şi 11,7 cm, iar diametrele gurii între 13 cm şi 14,6 cm. Cele 10 oale-cahlă descoperite, întregite parţial sau aproape în întregime, au formă tronconică, fundul drept, gura evazată, buza înclinată spre interior, având o mică şănţuire şi marginea rotunjită. Din acelaşi complex arheologic a făcut parte şi un bogat material ceramic fragmentar provenind de la discuri ornamentale. Nu este exclus ca acestea să fi aparţinut aceleaşi sobe de la care proveneau şi oalele-cahlă. Cele cca. treizeci de discuri ornamentale cărora le-au aparţinut fragmentele descoperite aveau înălţimi cuprinse între 8,2 cm şi 10,5 cm. Diametrele discurilor variau între 9,7 cm şi 11,3 cm. Suprafeţele discurilor erau acoperite cu smalţ de culoare verde, în general de nuanţe apropiate. Au forma unor vase cu baza liberă. Pereţii sunt uşor arcuiţi spre interior, iar aproximativ la jumătatea înălţimii aveau mici orificii cu diametre de cca. 0,5 cm, probabil câte două aşezate diametral opus. Suprafeţele interioare prezentau o ardere secundară pronunţată. Din groapa nr. 22 s-a întregit o mică cupă cu fund inelar, de culoare albă, cu un decor floral realizat cu nuanţe de albastru închis şi albastru deschis, încadrat de linii circulare, decor amplasat atât în interior şi exterior. Pe fund prezintă o mică marcă de atelier realizată cu culoare albastră deschisă. Groapa 24 caseta B, caseta G, intre carourile 5-6 o groapă cu diametrul de 2,70 m, groapa conţine chirpic şi cărămidă arse la roşu. Groapa este ulterioară mormintelor 23 si 24 pe care le deranjează. Complexul 1, caseta F, s-a ajuns la adâncimea de -2,20 m, pare să fie o fântâna captuşită cu lemn, de forma pătrată, cu latura de 1,35 m. Inventar ceramic: Categoria ceramicii nesmălţuite este reprezentată, în primul rând, prin fragmente care au aparţinut unor oale cu toartă arse oxidant incomplet sau uniform, cu un profil arcuit, fundul drept, gura evazată cu buza dreaptă sau uşor oblică spre exterior cu o şănţuire superficială de-a lungul ei şi toartă lată, cu pornirea de sub buză şi baza pe diametrul maxim. Bine reprezentate sunt şi cănile cu toartă având o formă asemănătoare oalelor cu torţi, de asemenea, arse oxidant incomplet sau uniform. Potrivit unor fragmente descoperite unele dintre căni sunt de tipul cană cu picior, un fragment având piciorul decorat cu striuri circulare. Câteva dintre fragmentele de căni sunt decorate cu humă albă, decor amplasat la partea superioară, pe corp, buză sau toartă. Acestei categorii ceramice îi aparţin şi o serie de fragmente de oale-cahlă, parţial întregindu-se un singur exemplar ars oxidant uniform. Are o formă tronconică, umărul sus, gâtul uşor arcuit şi gura evazată cu buza dreaptă. Din cele constatate acest tip de vas nu era de dimensiuni prea mari, înălţimea lui fiind de cca.0,15 m. Tot categoriei ceramicii nesmălţuite îi aparţin şi câteva fragmente de cahle dreptunghiulare, unul dintre acestea având un decor vegetal în relief. Şi în cursul cercetărilor din anul 2012 au fost semnalate fragmente ceramice aparţinând unor vase de culoare cenuşie şi lustruite. Unele dintre acestea sunt lucrate din caolin. O parte dintre fragmentele descoperite documentează un tip de oală cu toartă cu gâtul destul de înalt, relativ cilindric şi buza dreaptă de sub care porneşte o toartă în bandă. Potrivit acestor fragmente oalele de acest tip aveau diametrul maxim în treimea superioară. Un fragment atipic este decorat cu o linie circulară lustruită sub care este şi o linie lustruită sub formă de val. Ceramica smălţuită este reprezentată prin fragmente de farfurii cu fundul drept sau inelar. O parte dintre acestea din urmă au două mici orificii spre bază care serveau la agăţat. Smalţul este în general verde, în diverse nuanţe, pornind de la cele deschise până la cele foarte închise, urmând cele pe fond galben sau maroniu. Au fost documentate străchinile şi bolurile smălţuite în interior. Cromatic vorbind se observă aceeaşi preferinţă pentru smalţul de culoare verde şi maroniu dar într-o măsură mai mică sunt folosite şi alte culori. Ceramica de import Au fost descoperite fragmente mărunte de la vase de Iznik, cu suprafeţele de culoare albă-sidefie sau de o nuanţă de albastru deschis, pe unul figurând un decor floral, cu lalele, garoafe, etc, care se înscriu în perioada alb albastru, Iznik I. Necropola aferentă bisericii nr. 1 În timpul campaniei 2012, precum şi în cadrul lucrărilor de cercetare preventivă prilejuite de restaurarea bisericii nr 1, au fost investigate un număr de 71 de morminte, care aparţin de necropola bisericii nr 1. Ca observaţie generală, mormintele au fost deranjate în două cazuri de gropi ulterioare, cum sunt groapa nr 23 care a deranjat M 32, precum şi gropa 24 care a deranjat mormintele M 23 şi M24, aşa după cum se poate observa şi din planurile alăturate. De asemenea, pare că necropola a invadat spaţiul locuinţelor, atunci când aceasta a fost abandonată, ne referim aici la locuinţa nr 1 din S I. Pare puţin plauzibil ca atunci când se locuia în zonă, să fie posibilă şi extinderea necropolei. Cel mai probabil pare să fie în faza de abandon a acestei locuinţe, a cărei memorie s- a şters, fiind invizibile urmele ei, a permis perforarea locuinţei I din SI. Necropola bisericii nr 1 (care a cunoscut şi ea două faze de construcţie, una chiar de refacere totală, pe vechile fundaţii), a continuat să existe până la începutul secolului al XIX lea. Spre mijlocul secolului XVII, biserica a fost reconstruită aproape în întregime din cărămidă, pe vechea fundaţie de piatră. Planul ei a fost mărit prin adăugarea unui pridvor pe latura de vest, care lungea construcţia cu încă 4 m. M 17, S I, c. 5- 6, - 0, 60 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, sunt întinse şi paralele. Forma gropii dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite. Inventar funerar: 3 bumbi din bronz, pe torace. M 18, cas. A, c. 6, - 0, 50 m. Mormânt de inhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe umeri, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, sunt unite la tălpi. Forma gropii dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite. Fără inventar funerar. M 19, cas. A, c. 3, - 0, 54 m. Reînhumare umană, craniul a fost depus cu maxilarul şi mandibula în sus, privirea spre V. Forma gropii nu a putut fi detrerminată. Fără inventar funerar. M 20, cas. A, c. 2, - 0, 50 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V prezintă spărturi, se mai păstrează oase de la coloana vertebrală aflată în conexiune anatomică şi bazin. A fost deranjat de M 19. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 21, cas. A c. 1, - 0, 60 m. Mormânt de inhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal oasele membrelor deranjate, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică doar până la genuchi, restul lipsă până la tălpi. Mai păstrează oase de la coaste şi bazin. Schelet de copil. Forma gropii dreptunghiulară cu colţurile rotunjite. Fără inventar funerar. M 22, cas. G, c. 5, - 0, 60 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E.Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate: dreapta pe bazin, stânga pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, întinse şi paralele. În zona membrelor inferioare se păstrează urme de lemn putrezit, probabil de la sicriu. Forma gropii dreptunghiulară cu colţurile rotunjite. Inventar funerar: inel la mâna stângă şi un bumb fără tortiţă din metal în partea stângă a craniului. M 23, cas. B, c. 6, - 0, 60 m. Mormânt de inhumaţie, orientat V-E, craniul la V, Schelet în decubit dorsal care mai păstrează oase de la membre, coaste şi coloană vertebrală oasele membrelor inferioare lipsă, datorită gropii nr. 24 care l-a deranjat. Schelet de copil. Forma gropii nu a putut fi detrerminată. Inventar funerar: un bumb cu orificiu de prindere din bronz şi un ac de păr rupt în două. M 24, cas. G, c. 5, - 0, 80 m. Mormânt de inhumaţie, păstrează oase de la membrele inferioare. A fost distrus de groapa nr. 24. M 25, cas. B, c. 7- 8, - 0, 60 m. Mormânt de inhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe bazin, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, sunt paralele. Schelet de copil. Forma gropii dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite.Fără inventar funerar. M 26, cas. G, c. 7- 8, - 0, 70 m. Mormânt de inhumaţie, orientat V-E, craniul la V, uşor înclinat spre dreapta, mandibula deplasată spre stânga, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate aproape de bazin, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, paralele. Pe latura de S a gropii se păstrează urme de lemn putrezit de la sicriu. Forma gropii dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite.Inventar funerar: un inel la mâna dreaptă. M 27, cas.G, c. 5- 6, - 0, 95 m, Mormânt de inhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E.Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, sunt paralele. S-a păstrat lemn putrezit de la sicriu în zona craniului, coastelor şi membrelor inferioare. Forma gropii nu a putut fi determinată.Inventar funerar: trei bumbi din bronz pe torace. M 28, cas.G, c. 4- 5,- 0, 95 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică apropiate la tălpi. S-a păstrat urme de lemn putrezit şi trei cuie din fier de la sicriu. Forma gropii trapezoidală. Inventar funerar: o monedă la mâna dreaptă. M 29, cas. G, c. 7, - 0, 80 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, spart şi uşor turtit spre dreapta, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe abdomen, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, uşor apropiate către tălpi. Schelet de copil. Forma gropii trapezoidală. Fără inventar funerar. M 30, cas. G, c. 3, - 0, 55 m. Mormânt de înhumaţie, orientat SV-NE, craniul la SV, picioarele la NE. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate: dreapta pe piept, stânga deranjată, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, apropiate la articulaţia genuchilor şi depărtate la tălpi. Schelet de copil. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 31, cas. G, c. 2, - 0, 70 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, turtit şi deranjat, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor deranjate şi cu oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, uşor apropiate către tălpi. Schelet de copil. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 32, S I, c. 2, - 0, 70 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe bazin, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, paralele. S-au descoperit şi patru cuie probabil de la sicriu. Forma gropii dreptunghiulară. Inventar funerar: doi cercei din argint de o parte şi de alta a craniului, un inel la mâna dreaptă, un bumb din bronz. M 33, S I, c. 2, - 0, 75 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, spart şi turtit, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, uşor apropiate la tălpi. Schelet de copil. Au fost descoperite cuie şi scoabe din fier, probabil de la sicriu. Forma gropii dreptunghiulară. Inventar funerar: un bumb din bronz. M 34, S I, c. 3- 4, - 0, 75 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, uşor aplecat spre dreapta, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, apropiate la genunchi şi tălpi. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 35, S I, c. 9, - 0, 70 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, apropiate la genuchi şi tălpi. Forma gropii ovală. Fără inventar funerar. M 36, cas. G, c. 3, - 0, 80 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, apropiate la tălpi. Schelet de copil. A fost suprapus de M 30. Forma gropii dreptunghiulară.Inventar funerar: un bumb din bronz. M 37, cas. B, c. 7, - 0, 80 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe abdomen, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, apropiate la tălpi. Forma gropii dreptunghiulară. Fără inventar funerar. M 38, cas. B, c. 1- 2, - 0, 70 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, uşor deplasat şi spart spre dreapta, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din coate şi cu oasele mâinilor aşezate pe abdomen, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, paralele. Mâna dreaptă este suprapusă de o vatră în aer liber la adâncimea de – 0,50m. Forma gropii nu a putut fi determinată. Inventar funerar: un cercel în partea dreaptă a craniului M 39, cas. B, c. 2, - 0, 70 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, spart şi deplasat spre dreapta, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor: dreapta îndoită din cot cu oasele mâini pe bazin, stânga deranjată, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, paralele. Membrul inferior stâng era depus pe mâna dreaptă a M 38. Schelet de copil. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 40, cas. B, c. 2, - 0, 80 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, spart şi turtit, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor: dreapta îndoită din cot, cu braţele pe piept, stânga deranjată, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, Schelet de copil. Forma gropii dreptunghiulară. Fără inventar funerar. M 41, cas. B, c. 2, - 0,75 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, spart, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din cot şi cu braţele aşezate pe torace, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică. Forma gropii dreptunghiulară. Fără inventar funerar. M 42, cas. B, c. 2- 3, - 0, 80 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, spart şi turtit, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu membrele îndoite din cot şi aşezate pe abdomen, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, paralele. Forma gropii nu a putut fi determinată. Inventar funerar: o monedă la mâna stângă. M 43, cas. B, c. 2- 3, - 0, 85 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, deplasat spre stânga, spart şi turtit, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din cot, aşezate pe abdomen, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, uşor strânse la genunchi. Forma gropii nu a putut fi determinată. Inventar funerar: un bumb de bronz. M 44, cas. B, c. 3, - 0, 70 m. Mormânt de înhumaţie, orientat SV-NE, craniul la SV, picioarele la NE. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor: dreapta păstrează oasele braţului îndoite, stânga îndoită din cot şi aşezată pe piept, oasele membrelor inferioare indică a fi în conexiune anatomică, dar mai sus de articulaţia genuchilor au fost tăiate de M 43. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 45, cas. B, c. 4, - 0, 80 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, deplasat spre stânga, spart şi turtit, picioarele la E.Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din cot şi cu oasele mâinilor aşezate pe umeri, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, uşor strânse la genuchi. Forma gropii, nu a putut fi determinată.Inventar funerar: un inel la mâna stângă. M 46, cas. B, c. 4, - 0, 82 m Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, spart şi turtit, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din cot şi aşezate pe bazin, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică. În zona umărului drept, urme de lemn putrezit de la sicriu. Forma gropii dreptunghiulară. Fără inventar funerar. M 47, cas. A, c. 5, - 0, 85 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal cu oasele membrelor îndoite din cot: mâna dreaptă pe bazin, stânga pe abdomen şi cu oasele membrelor inferioare în conexiune anatomică, strânse, paralele. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 48 , S I, c. 2, - 0, 60 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, turtit şi spart, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, se mai păstrează oase de la coaste şi membrele inferioare. Schelet de copil. Forma gropii ovală. Fără inventar funerar. M 49 , S I, c. 4, - 0, 84 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, turtit şi spart, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor îndoite din coate şi puse pe abdomen, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, paralele. S-au descoperit cuie şi scoabe de la sicriu. Forma gropii, nu a putut fi determinată. Inventar funerar: o monedă la craniu, trei bumbi din bronz. M 50 , S I, c. 3, - 0, 75 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Oasele într-o stare avansată de degradare. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor îndoite din coate şi puse pe abdomen, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, apropiate la tălpi. Schelet de copil. Forma gropii, nu a putut fi determinată.Inventar funerar: o monedă, şase copci M 51, S I, c. 3, - 0, 85 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, turtit şi spart, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor deranjate, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, paralele. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 52, S I, c. 2, - 0, 85 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor, dreapta deranjată, stânga îndoită din cot şi depusă pe abdomen, picioarele paralele. Schelet de copil. Forma gropii nu a putut fi determinată. Inventar funerar: un bumb din bronz pe torace. M 53, cas. B, c. 2, - 0, 80 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, păstrează fragmente de oase de la craniu, bazin şi picioare. A fost deranjat. Schelet de copil. Forma gropii nu a putut fi determinată.Inventar funerar: o monedă perforată la mâna dreaptă. M 54, cas. B, c. 1, - 0, 90 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, păstrează fragmente de oase de la craniu, bazin şi picioare. A fost deranjat de animale. Schelet de copil. Forma gropii, nu a putut fi determinată. Inventar funerar: un cercel din argint la craniu şi un bumb din bronz. M 55, S I, c. 7- 8, - 1, 00 – 1, 10 m, Gr. 23. Groapa nr. 23 a deranjat mormântul nr. M 55. În groapa nr. 23, la adâncimea de – 1, 10 m, a fost descoperit un craniu, depus pe partea stângă. Tot la această adâncime pe latura de S a gropii, a fost descoperit un inel. M 56, Martor S I/Cas A, c. 7, - 0,60 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor, dreapta deranjată, stânga îndoită din cot şi depusă pe bazin. Schelet deranjat de o groapă, lipsă oasele de la mâna dreaptă, bazin şi picioare. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 57, cas. B, c. 7, - 0, 90 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, turtit şi spart, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor îndoite din coate şi puse pe abdomen, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, apropiate la tălpi. Schelet de copil. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 58, cas. B, c. 7, - 0, 90 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, turtit şi spart, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor îndoite din coate şi puse pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, apropiate la tălpi. Schelet de copil. Forma gropii nu a putut fi determinată.Inventar funerar: la mâna stângă un inel. M 59, cas. G, c. 3, - 0, 80 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, turtit şi spart, privirea la E, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor îndoite din coate şi puse pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, apropiate la tălpi. Forma gropii, nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 60, cas. G, c. 1, - 0, 80 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, turtit şi spart, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor: mâna dreaptă lipsă, stânga îndoită din cot şi pusă pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, apropiate la tălpi. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 61, B1, S V, - 0,50 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, turtit şi spart, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor, îndoite din coate şi puse pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, paralele. Schelet de copil. Forma gropii, nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 62, B1, S N, - 0, 50 m Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, turtit şi spart, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor, îndoite din coate şi puse pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, paralele. S-a descoperit lemn putrezit de la sicriu. Schelet de copil. Forma gropii nu a putut fi determinată.Inventar funerar: unsprezece mărgele mici din sticlă în jurul gâtului, două monede, una la mâini şi una în zona mandibulei, o tortiţă de la un cercel, pe partea stângă a craniului. M 63, B1, S V, - 0, 50 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, turtit şi spart, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor îndoite din coate şi puse pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică, paralele. Forma gropii, nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 64, B1, S V, - 0, 60 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor, îndoite din coate şi puse pe bazin. Lipsesc fragmente de oase de la mâini şi bazin. Picioarele nu au fost descoperite datorită unui şanţ contemporan. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 65, B1, S V, - 0, 60 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, picioarele la E. Craniul, membrul drept şi o parte din coloană lipsă, datorită unui şanţ contemporan. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor inferioare: dreptul uşor îndoit de la articulaţia genuchiului, către N, stângul paralel. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 66, B1, S N, - 1, 20 m Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V,spart şi turtit picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, se mai păstrează oase de la coaste, mâini şi membre inferioare. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 67, B1, S N, - 1, 30 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor:mâna dreaptă uşor îndoită din cotşi adusă spre bazin, stânga îndoită din cot şi pusă pe piept, oasele membrelor inferioare se află în conexiune anatomică: dreptul îndoit de la articulaţia genuchiului, spre S, stângul paralel. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 68, B1, S V, - 1, 30 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, caniul a fost distrus de muncitori, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor, îndoite din coate şi puse la terminaţia dintre coloana vertrebrală şi bazin, membrele inferioare paralele. S-a păstrat urme de lemn putrezit de la sicriu. Forma gropii, dreptunghiulară. Inventar funerar: patru sute şaizeci şi şase de mărgele din sticlă în jurul gâtului, opt monede în jurul mâinilor, treizeci şi opt de copci. M 69, B1, S S, - 0, 50 m. Mormânt de înhumaţie, este o reînhumare umană, se păstrează fragmente de oase de la membrele inferioare şi craniu. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 70, B1, S V, - 1, 30 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la V. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor, îndoite din coate şi puse pe abdomen, membrele inferioare paralele. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 71, B1, S V, - 1, 00 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la V. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor: dreapta deranjată, stânga îndoită din cot şi depusă pe piept, membrele inferioare paralele. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 72, B1, S V, - 0, 40 m. Este o reînhumare, se păstrează doar craniul, depus pe partea stângă. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 73, B1, S N, - 0, 40 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor: dreapta îndoită din cot şi mâna depusă pe clavicula dreaptă, mâna stânga, coloană vertebrală, bazinul şi membrele inferioare lipsă, datorită unui şanţ contemporan. Forma gropii nu a putut fi determinată. Inventar funerar: o monedă M 74, B1, S S, - 0, 45 m. Mormânt de înhumaţie, este o reînhumare umană, oasele sunt adunate, nefiind în poziţie anatomică. Se păstrează fragmente de oase de la craniu, membre şi membre inferioare. Forma gropii nu a putut fi determinată. Fără inventar funerar. M 75, B1, S S, - 0, 50 m Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, piciorul drept la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor: dreapta uşor îndoită din cot şi mâna depusă pe bazin, mâna stânga îndoită din cot şi perusă pe piept, membrul inferior drept, paralel, stângul lipsă. Se păstrează urme de lemn putrezit de la sicriu. Forma gropii nu a putut fi determinată.Inventar funerar: o monedă M 76, B1, S S, - 0, 35 m. Mormânt de înhumaţie, este o reînhumare umană. Se păstrează fragmente de oase de la craniu.Forma gropii nu a putut fi determinată.Fără inventar funerar. M 77, B1, S S, - 0, 50 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, plecat spre stânga, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor îndoite din cot şi depuse pe piept, membru inferior drept, paralel, stângul lipsă, datorită lui M 18 care l-a deranjat. Se păstrează urme de lemn de la sicriu. Forma gropii nu a putut fi determinată.Inventar funerar: un inel la mâna dreaptă şi o monedă. M 78, B1, S S, - 0, 45 m. Mormânt de înhumaţie, orientat V-E, craniul la V, picioarele la E. Schelet în decubit dorsal, cu oasele membrelor îndoite din cot şi depuse pe piept, membrele inferioare, paralele. Forma gropii nu a putut fi determinată. Inventar funerar: un inel la mâna dreaptă şi o monedă Sector II, Grind 6 Locuinţa 1, este documentată ca o locuinţă cu fundaţii de blocuri de piatră, fasonate, probabil aduse de la biserica nr 1, este o locuinţă de suprafaţă, care are dimensiunile de 7x5,30 m, apărând la o adincime de -0,30 m. Spre limita de nord a acestei locuinţe a fost descoperit un pavaj de pietre, care a determinat şi prelungirea S II şi S III spre nord. Atelierul de prelucrare a osului. A fost cercetat în S2, 3 şi 6, amplasate în zona nordică faţă de cercetările din anul 1976. În această aglomerare (oase şi piatră) au fost descoperite: monede, un inel cu şaton, greutăţi de cântar (de formă rombică având greutatea de 5 g - 2 buc şi 25 g - 1 buc), pipe întregi sau sparte, cahle smălţuite (decor floral), nasturi din os sau bronz şi obiecte din fier. Monedele descoperite in atelier sunt de provenienţă transilvăneană, datate între anii 1562 (Ioan al II-lea Sigismund) 1590 (Sigismund Bathory), precum şi monede ale Imperiului Otoman, mangâr, din timpul lui Suleyman al II, 1687-1691. Locuinţa nr. 2, orientată Est-Vest, este situată la nord de atelierul menţionat pe S. 5, cercetată parţial, podeaua afându-se la -0,80 m compusă din pământ galben, placată cu piatră şi cărămidă. În colţul nord estic al locuinţei 2 apare un alt pavaj care contine fragmente de pietre şi oase. În interiorul locuinţei a fost descoperită ceramică smălţuită şi nesmălţuită, cahle (fragmentare) cu decor geometric. Arhiva documentară şi a artefactelor arheologice se află depozitată la Muzeul Judeţean Ialomiţa, precum şi la baza sitului arheologic Oraşul de Floci. Cercetările arheologice în acest sector s-au desfăşurat în perioada 2010-2012. A fost descoperită o locuinţă-atelier pentru prelucrarea oaselor de animale care s-a remarcat printr-o cantitate impresionantă de materie primă, dar şi prin alte materiale arheologice a căror descriere o vom face în cele ce urmează. Ceramica nesmălţuită. Ca şi în cazul descoperirilor din sectorul I, majoritatea fragmentelor ceramice din cel de-al doilea sector aparţin unor oale cu toartă, de forme şi dimensiuni asemănătoare celor descoperite în primul sector. Aceleaşi observaţii sunt valabile şi pentru cănile cu toartă descoperite în acest sector, atât pentru cele care au fundul drept cât şi pentru cănile cu picior. Pe ambele tipuri de vase este atestat decorul cu humă albă iar pe fragmentele de căni, şi decorul cu striuri circulare amplasate pe gât. Câteva fragmente ceramice descoperite au aparţinut unor sfeşnice, baza unuia dintre acestea fiind decorată cu o linie în val încadrată de două linii circulare, decor realizat cu humă albă. Un alt fragment de sfeşnic are baza decorată cu un şir circular de mici alveole şi două linii circulare realizate cu humă albă. În locuinţa-atelier au fost descoperite destul de multe fragmente de cahle. Unele fragmente atestă tipul de oală-cahlă arsă oxidant, formă tronconică şi buza dreaptă. Două cahle întregite, de acelaşi tip, au olanul închis şi faţa cu patru ferestre decorată cu mici triunghiuri în relief amplasate pe margine pe două rânduri, primul rând dinspre margine având vârfurile orientate spre exterior iar cel de-al doilea având triunghiurile grupate câte două. Cele patru laturi sunt unite printr-o cruce decorată, de asemenea, cu mici triunghiuri, braţele crucii lăsând patru deschideri de formă dreptunghiulară. Dimensiunile reconstituite sunt de cca. 18,7 x 14,2 cm şi, respectiv, 18,7 x 14,7 cm iar secţiunea este relativ semicirculară. Din acelaşi tip de cahlă a mai fost descoperit un fragment de la un alt exemplar. Câteva fragmente mărunte de cahlă dreptunghiulare cu decor în relief sunt tot de tipul traforat iar pe alt fragment de cahlă dreptunghiulară este atestat decorul frecvent întâlnit la Oraşul de Floci, Sfântul Gheorghe omorând balaurul. Interesant este şi faptul că pe un fragment de cahlă dreptunghiulară figurează acelaşi decor vegetal în relief întâlnit şi în groapa nr.22 din sectorul I (SI), care îşi are analogii şi în descoperirile de la Brăila unde a fost datat în secolul al XVI-lea3. În locuinţa-atelier au fost descoperite şi două capace discoidale şi fragmente de capace discoidale pentru astupat fumurile la sobă, cu diametre de 14,5 cm şi, respectiv, 13,5 cm. Unul dintre acestea este decorat spre margine cu trei şănţuiri circulare superficiale şi este prevăzut cu un buton cu alveolă. La celălalt, butonul era rupt din vechime. Zece dintre cele douăsprezece fragmente de pipe descoperite sunt lucrate din caolin. Decorul care figurează pe aceste piese este incizat sub forma unor mici linii amplasate circular, oblic şi longitudinal. Două dintre fragmente sunt decorate şi cu împunsături. Pe o singură piesă apare un decor sub formă de mici romburi haşurate iar alta are suprafaţa decorată cu vopsea de culoare neagră. Ceramica smălţuită. Cele mai multe dintre fragmentele de vase smălţuite aparţin farfuriilor cu fundul drept sau inelar. Unele dintre fragmentele celei de-a doua variante au spre bază câte două orificii pentru agăţat. Culoarea de fond dominantă este verde, în nuanţe diferite. Elementele de decor cele mai frecvente sunt liniile circulare realizate cu un smalţ de culoare contrastantă culorii de fond. Ceramica de Iznik. Au fost descoperite doar câteva fragmente mărunte, unul dintre acestea pare sa-i fi aparţinut unei căni cu un profil uşor arcuit şi gura evazată, fondul de culoare albă şi un decor organizat pe registre orizontale realizat cu culoare albastră. Figurează elemente de decor floral, linii circulare orizontale, „V”-uri în poziţie culcată încadrate de linii circulare. Un fragment de toartă de cană, relativ circulară în secţiune, este decorat cu două benzi verticale de culoare albastră având mici linii orizontale între ele. Culoarea de fond este tot albă. Un alt fragment ceramic a aparţinut unei cupe cu fund inelar, fondul de culoare albă-sidefie şi decor în două nuanţe de albastru sub formă de linii circulare încadrând „S”-uri înlănţuite. Obiectivele cercetărilor viitoare În anul 2012 au fost clasate ca monumente istorice Edficiul cu contraforturi, precum şi biserica nr 2, ca monumente de grupă valorică A. În efortul nostru constant de a pune în valoare şi a crea un parc arheologic, vom continua procesul de restaurare şi punere în valoare a acestor două importante monumente istorice. De asemenea, ne dorim publicarea unei monografii care să încerce să prezinte rezultatele de până acum de la Oraşul de Floci, un punct de reper în peisajul urban medieval, prin importantul rol comercial ce l-a jucat. Nu în ultimul rând, cercetarea prin metode non invazive, foto aeriene, GPR, laser 3D, rămâne una din preocupările constante ale colectivului de cercetare.
Note:

1.
1. Mulţumim doamnei Elena Reuţa, susţinătoarei Simona Munteanu, precum şinumismatului Aurel Vâlcu penru efortul în prelucrarea şi ineterpretarea materialului ceramic şi numismatic.
2. M. D. Matei, Geneză şi Evoluţie urbană în Moldova şi Ţara Românească, până în secolul al XVII lea, p. 179.
3. B. Slătineanu, Studii de artă populară, Bucureşti, 1972, p. 198, 330. I. Cândea, Brăila. Origini şi evoluţie până la jumătatea secolului al XVI-lea, Brăila, 1995, p.297, fig, 71/5, D. Mihai, Ceramica de Iznik descoperită la Oraşul de Floci, jud. Ialomiţa (I), în Cercetări Arheologice, X, Bucureşti, 1997, p. 277 şi urm., I. Cândea, Brăila. Origini şi evoluţie până la jumătatea secolului al XVI-lea, Brăila, 1995, p. 142-157, 259-303.