Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Boghian |
Dumitru |
responsabil |
Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
| Ignătescu |
Sorin |
participant |
Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava |
| Enea |
Sergiu Constantin |
participant |
Liceul "Ion Neculce" Târgu Frumos |
Raport:
Din nivelurile de depunere au fost prelevate, stratigrafic, 10 probe, pentru analize complexe: pedologice, sporo-polinice, iar resturile scheletice animale se află în studiu arheozoologic.
Cercetările de diagnostic arheologic s-au desfăşurat în vara anului 2015 (15 iulie - 30 august), ţinând cont de obiectivele propuse: delimitarea suprafeţei păstrate şi a gradului de conservare a sitului Cucuteni A3 de la Giurgeşti - Dealul Mănăstirii (Chetrosu), com. Costeşti, jud. Iaşi, (fără Cod RAN), aşa cum arătam şi în raportul precedent(1), cunoscut din perioada interbelică şi deteriorat de alunecările de teren spre valea pârâului Cotocu (Chetrosu I Păşcănia / Bărbăteşti), de succesivele împăduriri /despăduriri şi scoaterea cioatelor, precum şi prin braconaje arheologice (cca. 1/3 din întindere). Cercetările perieghetice întreprinse, pe un areal de aproximativ 30 ha (fig.1) precum şi expertiza specialiştilor din cadrul Platformei Arheoinvest UAIC iaşi ne-au arătat că investigaţiile nonintruzive prin scanare magnetometrică nu pot conduce la obţinerea unor informaţii arheologice corespunzătoare, într-o zonă acoperită cu vegetaţie forestieră şi/sau puternic afectată de alunecări vălurite. De aceea, am recurs la o prospectare prin carotaje, realizate pe platoul cu suprafaţă slab înclinată spre sud, de-a lungul unui ax longitudinal N-S (A-B), de 100 m lungime (fig. 2). Din cauza solului foarte uscat şi tare, în condiţiile verii secetoase, s-au realizat, cu ajutorul unei carotiere manuale, de uz pedologic, doar 10 asemenea sondaje (din 10 în 10 m), care au arătat că locuire cucuteniană din faza A3 se extinde şi pe acest platou, unde, în afara unor lucrări genistice din cel de-al doilea război mondial şi pădurea actuală, destul de rărită, pe anumite porţiuni, par să nu mai existe alte intervenţii care să fi afectat locuirea eneolitică. Probele obţinute ne-au indicat faptul că stratul arheologic se găseşte între -0,45/0,50 şi -0,80 m adâncime, aceste informaţii fiind asemănătoare cu datele sesizate prin sondajul efectuat de Ecaterina Vulpe (1942)(2) sau cum am observat, în anul anterior, în şanţurile şi ravenele dezvoltate prin puternicele procese erozionale.
De aceea, în actualul stadiu al cercetărilor de diagnostic, putem aprecia, cu o doză sporită de certitudine, că locuirea Cucuteni A3 se păstrează destul de bine pe capătul sudic al platoului (cca. 1,5-2 ha), dar pentru siguranţă trebuie realizat un sondaj arheologic.
Cu prilejul noilor cercetări perieghetice, au fost recuperate fragmente ceramice pictate tricrom, unele cu decor adâncit asociat cu pictură, de factură/tradiţie Hăbăşeşti, câteva unelte de silex, piatră şi os, precum şi materiale osteologice animaliere.
Note:
1.
1. D. Boghian, S. Ignătescu, S-C. Enea, Giurgeşti, com. Costeşti, jud Iaşi. Punct: Dealul Mănăstirii / Chetrosu, în CCAR. Campania 2014, Institutul Naţional al Patrimoniului, Cimec, Bucureşti, 2015, p. 204-205, 535-544, fig. 1-10.
2. Ecaterina Vulpe, Raport asupra săpăturilor din comuna Costeşti-Baia din August-Septembrie 1943, în „Raport asupra activităţii ştiinţifice a Muzeului Naţional de Antichităţi în anii 1942 şi 1943”, Bucureşti, 1944, p. 38; C. Mihai, Aşezările de la Giurgeşti şi Buznea în zona Târgului Frumos, în Danubius, - 6-7, 1972-1973, p. 11-12; D. Boghian, S.-C. Enea, S. Ignătescu, L. Bejenaru, S.-M. Stanc, Comunităţile cucuteniene din zona Târgului Frumos. Cercetări interdisciplinare în siturile Costeşti şi Giurgeşti, Ed. Universităţii ’’Al. I. Cuza” din laşi, 2014, p. 24.
CC BY-SA 4.0 
