Giroc | Judeţ: Timiş | Punct: Mescal | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 155323.01 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
Giroc
Localitate:
Giroc
Punct:
Mescal
Localizare:
| 155323.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gogâltan | Florin | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Cedică | Valentin | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Szentmiklosi | Alexandru | participant | Muzeul Banatului, Timişoara |
| Drenţa | Anatolie | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Dumbravă | Cristian | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Popescu | Andra | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Preda | Roxana | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Comuna Giroc este situată la S de municipiul Timişoara, punctul Mescal fiind amplasat la aprox. 7 km SSV de comună, pe malul drept al râului Timiş. Situl a fost cercetat în vara anilor 1992 şi 1993 de către Florin Gogâltan, prilej cu care au fost stabilite şi etapele de locuire1.În primăvara anului 2006 au fost reluate cercetările arheologice, având ca scop dezvelirea complexelor arheologice situate pe malul râului, ameninţate de inundaţiile repetate. Săpăturile arheologice au confirmat existenţa unui nivel aparţinând epocii bronzului (cultura Cruceni-Belegiš), cu două sub-niveluri distincte de călcare, şi a unui nivel aparţinând primei epoci a fierului (grupul Gornea-Kalakača). Cercetările au adus ca noutate identificarea unui nivel cu fragmente ceramice medievale târzii, precum şi a unei necropole moderne. Situl este acoperit de un strat de nisip fin aluvionar, gros de cca. 0,30 m. În cadrul cercetării arheologice s-a păstrat strategia de abordare pe casete (C), numerotarea lor fiind dublată de anul de execuţie al săpăturii.
Caseta C1/2006 a fost deschisă spre S, în prelungirea casetei C1/19932. Pentru o mai bună lămurire a situaţiei stratigrafice, dar şi pentru dezvelirea integrală a complexelor arheologice, au fost săpate alte două casete (C2/2006 şi C3/2006), ambele dispuse în prelungirea sudică a casetei C1/2006. Dimensiunile casetei C1/2006 au fost de 5,40 x 3,60 m. Caseta C2/2006 a avut o lungime de 6 m şi o lăţime de 4 m, martorul dintre cele două casete fiind de 0,40 m. Ca urmare a surprinderii unor complexe arheologice în profil, caseta C2/2006 a fost prelungită spre S cu încă 2 m (C3/2006). Suprafaţa totală cercetată în 2006 a fost de aprox. 55 m2.
În partea sudică a casetei C1/2006, la ad. de 0,70 m, s-a conturat o locuinţă semiîngropată de formă elipsoidală (L1/2006). Pentru dezvelirea acesteia a fost săpată caseta C2/2006. Locuinţa are diametrul maxim de 3,20 m, în umplutură fiind distincte două niveluri, respectiv nivelul de amenajare de culoare galben-închis, gros de aprox. 0,10 m (probabil cu rol de hidroizolaţie) şi un nivel de umplutură de culoare neagru-gălbuie, gros de 0,15 m. Latura sudică a locuinţei L1/2006, dezvelită în caseta C2/2006, a fost tăiată de un şanţ. Fragmentele ceramice descoperite în umplutura locuinţei aparţin primei etape a culturii Cruceni-Belegiš. La aprox. 0,30 m N de locuinţă, s-a conturat o groapă de formă relativ circulară (G1/2006), având dimensiunile în plan de 0,60 x 0,40 m, fundul acesteia fiind alveolat. Umplutura de culoare neagră-gălbuie a avut o consistenţă lutoasă. Groapa G1/2006 este contemporană cu locuinţa L1/2006, fiind utilizată, probabil, ca şi groapă de provizii. La V de locuinţa L1/2006 a fost dezvelită o altă groapă (G3/2006), de mari dimensiuni, forma acesteia fiind relativ circulară. Diametrul acestei gropi este de 1,47 m. În umplutura de culoare neagră-gălbuie au fost descoperite, alături de o căniţă întreagă, numeroase fragmente ceramice aparţinând primei faze a culturii Cruceni-Belegiš. Din punct de vedere stratigrafic groapa G3/2006 este mai timpurie decât locuinţa L1/2006.
Săparea casetei C2/2006 a permis dezvelirea mai multor complexe aparţinând unor epoci istorice diferite. După îndepărtarea stratului de depunere aluvionară, în partea sudică a casetei C2/2006, la ad. de 0,50 m, au fost descoperite două monede din bronz care au fost emise în anii 1781 şi 1782. Prezenţa unor fragmente ceramice cu caolin, pictate cu roşu, sugerează o locuiri vremelnică medievală târzie, fapt surprins stratigrafic şi pe latura sudică a casetei C2/2006. Mormântul M1/2006 descoperit în colţul sud-estic al casetei C2/2006, indică existenţa unui cimitir datat între sfârşitul sec. XVIII - începutul sec. XIX. Scheletul a fost orientat E-V, membrele inferioare fiind rupte de la genunchi de viiturile râului Timiş. Mormântul nu a avut nici un inventar, fragmentele ceramice şi bucăţile de chirpici din umplutura gropii aparţinând epocii bronzului
În profilul vestic al casetei C2/2006, sub stratul medieval târziu, s-a conturat o groapă de formă rotundă (G2/2006), diametrul acesteia fiind de 1,15 m iar ad. de 0,98 m. În jumătatea inferioară a umpluturii gropii au fost descoperite fragmente ceramice şi oase, fapt ce sugerează reutilizarea acestei gropi de provizii ca şi groapă menajeră. Fragmentele ceramice descoperite în umplutură aparţin culturii Cruceni-Belegiš, unele dintre acestea, ornamentate cu şnur fals, datându-se în mod clar în faza I-a acestei culturi. Chiar dacă fragmentele ceramice sunt caracteristice epocii bronzului, din punct de vedere stratigrafic, complexul porneşte din nivelul Gornea-Kalakača.
Fotografiile aeriene ale sitului au relevat existenţa unui şanţ a cărui existenţă este marcată nu numai de umplutura tasată care îl face vizibil şi în teren, dar şi prin vegetaţia abundentă (în special urzică) care marchează ductul şanţului. Şanţul delimita în vechime o incintă relativ elipsoidală de aprox. 50 m în diametru, râul Timiş erodând mai mult de două treimi din aceasta. În urma deschiderii casetei C2/2006 s-a constat faptul că şanţul, nu foarte adânc, porneşte din nivelul al II-lea al epocii bronzului, aparţinând culturii Cruceni-Belegiš. Şanţul are o lăţime cuprinsă între 1,30 şi 1,90 m la buză şi 0,70 m adâncime.
În zona profilului vestic, buza şanţului a fost tăiată de o groapă circulară (G8/2006), puţin adâncă, a cărei umplutură a fost de culoare neagră şi de consistenţă lutoasă. În acest complex a fost descoperit un fragment de potcoavă şi un vârf, probabil de arbaletă, cu trei muchii. Şanţul taie la rândul său o serie de complexe arheologice preistorice, respectiv gropile de provizii G5/2006 şi G6/2006, precum şi groapa de stâlp G4/2006. Groapa de stâlp G4/2006 a avut o formă circulară, umplutura fiind de culoare neagră-gălbuie şi de consistenţă lutoasă. Nu a conţinut materiale arheologice. Groapa de provizii G5/2006, a avut o formă circulară, fiind tronconică în profil cu marginile uşor curbate şi fundul plat. Umplutura a fost de culoare neagră, consistenţa solului fiind extrem de uscată în comparaţie cu umplutura şanţului care o taie. Groapa G5/2006 a avut un diametru de 1,25 m. Groapa G6/2006 a avut, foarte probabil, o utilizare asemănătoare cu G5/2006. Erodarea malului abrupt al râului Timiş şi şanţul care o taie au distrus-o aproape în întregime. În umplutura păstrată au fost descoperite fragmente ceramice caracteristice epocii bronzului, respectiv fazei I a culturii Cruceni-Belegiš, fragmente de oase şi chirpici. În colţul sudic al casetei C2/2006 s-a conturat un complex de formă ovală, orientat E-V, pentru a cărui lămurire s-a prelungit suprafaţa cu 2 m spre S (caseta C3/2006). În urma îndepărtării martorului dintre casetele C2 şi C3 din 2006, complexul s-a dovedit a fi o groapă (G9/2006) care tăia marginea unei locuinţe preistorice (L2/2006). O primă interpretare a acestei gropi ar fi aceea de groapă de împrumutat lut, deschisă după dezafectarea locuinţei. Forma alungită, uşor lăţită către V şi în pantă către E, nu exclude nici posibilitatea ca această groapă să fii fost o mai veche vizuină de vulpe care a deranjat marginea locuinţei L2/2006.
În noua casetă (C3/2006) s-au conturat noi complexe arheologice, din perioade istorice diferite, care alături de G8/2006 au deranjat locuinţa L2/2006. Imediat sub stratul de humus vechi, acoperit astăzi de depunerea de nisip aluvionar, pornesc gropile a două morminte (M2 şi M3 din 2006), care taie atât nivelul medieval târziu, bine evidenţiat în profilul sudic, cât şi cel Gornea-Kalakača, fundul acestora oprindu-se în umplutura locuinţei L2/2006.
Mormântul M2/2006, de mici dimensiuni, a aparţinut unui copil, probabil sugar. S-au păstrat părţile laterale ale sicriului de lemn precum şi cuiele cu care au fost prinse scândurile. Între mâinile scheletului a fost descoperită o monedă din bronz, emisă în anul 1802. Groapa mormântului a avut o lungime de 1,25 m şi lăţimea de 0,65 m. Cel de-al treilea mormânt (M3/2006), s-a conturat în profil, fiind dezvelit doar parţial. Scheletul aparţinea tot unui copil, sicriul de lemn al acestuia fiind extrem de friabil. Exceptând cuiele de fier de la sicriu, M3/2006 nu a avut nici un inventar funerar. Groapa mormântului M3/2006 a avut o lungime de 0,90 m, o lăţime dezvelită de 0,30 m şi ad. de 1 m.
În profilul vestic al casetei C3/2006 s-a conturat şi un complex preistoric (G7/2006) a cărui umplutură, de culoare neagru-gălbui, a conţinut fragmente ceramice tipice epocii bronzului şi oase de animale. Viitoarele cercetări arheologice intenţionează să prelungească caseta C3/2006, astfel încât se va putea stabili şi utilitatea acestei gropi, care prin dimensiuni, ar putea reprezenta şi o parte a unei locuinţe semiîngropate, dintr-o perioadă mult mai târzie decât locuinţa L2/2006.
Locuinţa L2/2006, conturată parţial în caseta C2/2006, s-a dovedit a fi o amenajare semiîngropată de mari dimensiuni, de formă rectangulară, adâncită printr-o treaptă, înspre V. Profilele dinspre S şi dinspre V ale locuinţei evidenţiază clar lutuielile repetate, în număr de cinci, fapt ce sugerează o relativ lungă utilizare a acesteia. Din punct de vedere stratigrafic, locuinţa se dovedeşte a fi una dintre cele mai timpurii complexe Cruceni-Belegiš fapt susţinut nu numai de fragmentele ceramice din umplutura locuinţei dar şi de fragmentul ceramic pseudo-şnurat, descoperit într-una din lutuielile timpurii ale construcţiei. Lutuielile repetate au fost determinate şi de refacerile locuinţei. O astfel de refacere a fost surprinsă şi în ultima etapă de folosire a sa, care pare să fi fost atinsă de un incendiu major. În profilul vestic al casetei C3/2006, se observă un nivel de arsură, mai gros către marginea locuinţei şi mai subţire către centrul acesteia. Nivelul de arsură este acoperit de o lutuială subţire.
Campania arheologică din primăvara anului 2006 a confirmat existenţa unor locuiri preistorice ce pot fi atribuite bronzului târziu şi primei epoci a fierului. În cadrul nivelului aparţinând epocii bronzului, cu o grosime cuprinsă între 0,25 şi 0,75 m, au fost distinse două subniveluri. Se remarcă un număr mare de căniţe, unele reîntregibile, ale căror ornamente sunt caracteristice primei faze a culturii Cruceni-Belegiš. A putut fi evidenţiat, totodată, fondul puternic de tip Corneşti-Crvenka (grup regional al culturii Vatina), care a participat efectiv la geneza culturii Cruceni-Belegiš. În ambele niveluri de călcare, se constată prezenţa fragmentelor incizate şi pseudo-şnurate în combinaţie cu fragmente ceramice ornamentate cu caneluri verticale şi uşor oblice. Acest fapt pledează pentru ipoteza unei locuiri în două etape distincte, ambele încadrându-se însă cronologic în faza I-a a culturii Cruceni-Belegiš, respectiv în perioada bronzului târziu I (Bz. B2 şi C din sistemul modificat a lui P. Reinecke pentru Europa Centrală). Prezenţa sporadică a unor materiale ceramice canelate atestă continuitatea locuirii sitului şi în faza a II-a a culturii Cruceni-Belegiš. Existenţa acestor comunităţi au fost atestată în punctul Mescal şi de sondajele arheologice din anii 1992 şi 1993, efectuate în mai multe puncte din arealul vestic al sitului.
Alături de materialele ceramice caracteristice fazei a II-a a culturii Cruceni-Belegiš au mai fost descoperite, în poziţie secundară, şi câteva fragmente ceramice ce aparţin bronzului timpuriu III, respectiv grupului Gornea-Orleşti. Locuirea de această vreme a fost, de asemenea, surprinsă în cadrul sondajelor anterioare. Nivelul de cultură ce poate fi atribuit grupului Gornea-Kalakača este, în zona cercetată, foarte subţire: aprox. 7-10 cm. Sărăcia extremă a materialului arheologic şi subţierea nivelului faţă de cel existent în C1/1993 ar putea sugera limita sudică a aşezării. Alături de urmele acestor locuiri preistorice a mai fost surprins un nivel subţire medieval târziu şi o necropolă din sec. XVIII-XIX. Rămâne în sarcina cercetărilor viitoare să se lămurească funcţionalitatea spaţiului circular delimitat de şanţul din epoca bronzului, precum şi evoluţia aşezării Cruceni-Belegiš în arealul acestui sit arheologic şi limitele locuirii Gornea-Kalakača.