Gilău | Judeţ: Cluj | Punct: Castrul roman | Anul: 1997
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Isac | Adrian | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Marcu | Felix | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
Cu prilejul lucrărilor complexe de amenajare şi restaurare efectuate în castrul roman de la Gilău, cu ocazia celui de al XVII-lea Congrea al Limesului (Zalău, septembrie 1997), am obţinut informaţii în legătură cu descoperirea în iarna precedentă a unor schelete, datorită săpării unui bazin de deversare a apei menajere de lângă actualul "Disco Club" din centrul comunei. Din relatările lui Liviu Gorea, cel care a supravegheat lucrările, a rezultat faptul că ar fi vorba de trei schelete şi de un cercel din bronz ce nu a mai putu fi recuperat. Informaţia vine în completarea cunoştinţelor noastre mai vechi cu privire la semnalări de schelete umane la poalele pe care se află castrul roman, sub şoseaua naţională Cluj - Oradea din dreptul intrării principale în rezervaţia arheologică (castelul Banffy, actuala Şcoală ajutătoare) şi în grădinile locuitorilor din vecinătatea şoselei. Bănuiala celor ce au efectuat săpăturile sistematice de la castru (colectiv condus de Dan Isac) cu privire la existenţa aici a cimitirului roman s-au bazat tocmai pe aceste informaţii.
Pentru verificarea acestora, s-a executat o secţiune de 6 x 1,50 m, orientată N-S, la aproximativ 1 m de bazinul săpat în decembrie 1996 şi la 3 m de zidul clădirii unde funcţionează actualmente discoteca (clădire de secolul XVIII). Până la 1,40 - 1,50 m, sondajul a evidenţiat un pământ amestecat, rezultat din răvăşiri medio-moderne, în care au apărut fragmente ceramice medievale, romane şi câteva preistorice (Tiszapolgar), bolovani gălbui de carieră şi fragmente de cuie şi obiecte de fier atipice. A apărut, evident în poziţie secundară, un fragment dintr-un mortarium roman din piatră. Numeroase fragmente de oase umane deranjate au ieşit la iveală începând cu adâncimea de 1,60 - 1,70 m, prefigurând existenţa unor schelete. În jurul adâncimii medii de 1,90 m au fost identificate un număr de şase schelete, numerotate convenţional M1-6. Două dintre ele, M1 şi M4 au fost găsite deranjate. Scheletele sunt orientate NE-SV, craniul aflându-se la NE. Mormintele sunt plane, defuncţii fiind aşezaţi pe spate, cu mâinile întinse pe lângă corp. Groapa era mărginită cu un ring de piatră din bolovani de carieră, fără mortar, Câteva cuie apărute în apropierea scheletelor par a proveni de la sicrie. În cazul celor patru morminte in situ, în special la M3, se remarcă amplasarea scheletelor (poate iniţial a sicrielor) sau cel puţin a craniului pe un fel de pat de bolovani mici de râu şi pietriş. Membrele inferioare ale defuncţilor intră total sau parţial în profilul de est.
Inventarul funerar descoperit în M2 şi M5 constă din: patru cercei de bronz şi unul de argint cu capetele în formă de "S" - M2, M5; inel de tâmplă din bronz cu capetele terminate în "S" - M2; inel digital din bronz - M2; o monedă scifată din bronz cu litere cursive emisă de Ştefan IV (1162-1163) (cf. Corpus Nummorum Hungariae, Budapest, 1899, I, Pl. 6, Seria VII, nr. 101-103) apărută în M5. Pe lângă inventarul funerar, în gropile mormintelor a mai fost identificată multă ceramică romană spartă în antichitate. Datarea şi încadrarea etnică a necropolei identificate la Gilău se înscrie într-un fenomen aflat încă în dispută (cf. P. Iambor - Şt. Matei, în ActaMN, XVI, 1979, p. 599 sqq,; Gh. Petrov, în ActaMN, 33/1, 1996, p.403 sqq.).
În concluzie, indiciile pe care le avem de multă vreme cu privire la existenţa unei necropole, în stânga drumului de acces la castelul medieval, lângă şoseaua naţională, s-au adeverit. Rămâne în continuare de identificat necropola vicus-ului şi a castrului roman.