Ghindărești | Comuna: Ghindărești | Judeţ: Constanța | Punct: Tunel | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Ghindărești, „Tunel”, loc. Ghindărești, Jud. Constanța Punct: „Tunel”
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic;
Tipuri de sit:
Tell;
Cod RAN:
| 61853.02 |
Județ:
CONSTANŢA
Unitate administrativă:
GHINDĂREŞTI
Localitate:
GHINDĂREŞTI
Punct:
Tunel
Localizare:
| 61853.02 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ghiţă | Horia | participant | Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Vereş | Daniel | participant | Institutul de Speologie "Emil Racoviţă" Cluj-Napoca |
| Stănescu | Mădălina | participant | Muzeul Vrancei, Focşani |
| Hambach | Ulrich | participant | Universität Bayreuth, Germany |
| Schmidt | Christoph | participant | Universität Bayreuth, Germany |
| Cosac | Marian | responsabil | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Constantin | Cristina | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Murătoreanu | George | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Niță | Loredana | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Șerbănescu | Gabriel | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Georgescu | Valentin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Costache | Emanuel | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Geambașu | Ionel | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Danciu | Florin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Eracle | Anne Marie | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Georgescu | Vlăduț | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Marchene | Marian | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Visarion | Niculin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Paltanea | Florin | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Radu | Alexandru | participant | Direcția de Cultură Dâmbovița |
Raport:
Situl „Tunel” de la Ghindărești este amplasat în vestul Podișului Dobrogei, în faleza înaltă a Dunării, pe malul drept al acesteia, imediat în amonte de confluența cu canalul Chichirgeaua. Coordonatele Stereo70 ale sitului sunt: x: 741197.048 și y: 350474.499. Din punct de vedere administrativ, situl „Tunel” aparține localității Ghindărești, județul Constanța, cel mai apropiat oraș fiind Hârșova, la aproximativ 10 km nord de sit (fig. 1). Geologia arealului pune în evidență platforma calcaroasă jurasică bogată în noduli de silex și de fosile de amoniți, acoperită de depozite pleistocene alcătuite din acumulări masive de loess acumulat în etape succesive la nivelul pleistocenului (fig. 2). În cadrul acestor acumulări se pune în evidență și situl „Tunel” de la Ghindărești. Puternica fragmentare generată de rețeaua hidrografică temporară a evidențiat faleza abruptă a Dunării, înălțată cu aproximativ 50 m deasupra nivelului Dunării. În acest context, altitudinea absolută a sitului este de aproximativ 13 m. Relieful este caracterizat, pe baza alcătuirii predominant din loess, de prezența văilor abrupte de tip canion, cu versanți abrupți, simetrici, cu energie de relief mare și marcați de procese de prăbușire în loess. La fragmentarea naturală a falezei s-a adăugat și o componentă antropică, rezultată în urma tăierii în masivul de loess a unui drum de acces (fig. 3). Acumularea de loess pune în evidență mai multe succesiuni de soluri fosile, succesiune terminată cu solul actual, kastanoziom bogat în concrețiuni carbonatice, și neoformații biogene. La baza profilelor, verticale sau cu o înclinare abruptă, afectate de procese de şiroire și de deplasare în bloc a pachetelor de loess, au fost descoperite piese litice caracteristice perioadei Paleoliticului mijlociu, acompaniate de elemente faunistice. Prima semnalare o datorăm paleontologilor C. Rădulescu și P. Samson, în anul 1959, când au cules de la baza profilului materiale de vârsta paleolitică și faună pleistocenă. În anul 1982, arheologul Alexandru Păunescu, acompaniat de Mihail Eugen, au reluat evaluarea și au confirmat potențialul arheologic. Sunt semnalate acum și fragmente de fildeș de Elephas sp., suprapuse, deplasate în bloc. Pentru anul 2021, intenția noastră a fost de a încerca surprinderea in situ a materialului arheologic da vârsta paleolitică, prin deschiderea unei secțiuni de 2/1 m. în latura sud – estică a terasei (fig. 4, 5), în zona neafectată de procese de șiroire sau de deplasare a pachetelor de loess. În partea superioară a fragmentului de terasă este prezentă o locuire post-paleolitică, afectată de o cercetarea anterioară. Rezultatele obţinute în scurta campanie au permis înregistrarea a 69 de puncte cu staţia totală, material in situ, concentrate aproximativ în 30 cm (fig. 6). Totalul materialul litic descoperit formează o colecție de 96 piese, din care 27 reprezintă descoperiri fără context (passim), recuperate de la baza profilului, iar restul de 69 reprezintă piese in situ. În ambele cazuri, materia primă folosită predominant este silexul local, alb-cenușiu/cenușiu-negricios/gălbui cu puncte fosilifere, maroniu-gălbui/maroniu roșcat (78%), căruia i se adaugă calcarul și cuarțitul. Excluzând galeții din silex (n=4), calcar (n=3) și cuarțit (n=7), materialul litic cioplit este format din cassons (n=13), fragmente indeterminabile ( n= 22), piese corticale (n=13 – 2 piese indeterminabile, 9 așchii, 2 lame), nuclee fragmentate (n=6) și așchii neretușate (n= 28). Suporturile complete și proximale prezintă taloane corticale, netede sau accidentate/indeterminabile, cu bulb afectat de stigmate de percuție dură și, într-un caz, fațetat. Nucleele fragmentate, de dimensiuni variabile, prezintă negative de așchii, debitaj frontal sau, prezumtiv turnant și resturi din planuri de lovire opuse sau adiacente. Au fost prelevate probele necesare estimării vârstei locuirii paleolitice, dar rezultatele obţinute sunt relevante în a continua cercetarea arheologică în anul 2022.
Abstract [EN]:
The archeological research in the „Tunel” site, from 2021, allowed the in situ of 69 pieces, which allow the extension of the archeological researches in this point.