Gherăseni | Judeţ: Buzău | Punct: Movila Cremenea | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tell; Necropolă;
Cod RAN:
| 46812.02 |
Județ:
Buzău
Unitate administrativă:
Gherăseni
Localitate:
Gherăseni
Punct:
Movila Cremenea
Localizare:
| 46812.02 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dinu | Cătălin Constantin | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Garvăn | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Munteanu | Elena Roxana | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Frînculeasa | Alin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Movila se află în marginea de nord a satului, pe malul drept al râului Călmăţui, la cca 200 m de cursul actual de apă. Pe laturile de N şi E este delimitată de str. Călmăţui, iar spre V şi S de grădini. În apropierea movilei, la cca 200-300 m V, pe teritoriul aceleiaşi localităţi, se află situl Grindul Cremenea, cercetat cu unele întreruperi între anii 1961-2008 -nota 1.
„Movila Cremenea” sau „Movila cu Cruci”, cum o mai regăsim în toponimia locală, are formă alungită, având la bază 40 x 20 m, fiind orientată N-S. Marginile movilei sunt neregulate, o parte din ea fiind distrusă în urma extragerilor de lut de la bază. Înălţimea păstrată este de 4 m.
Semnalată în urma perieghezelor efectuate de Victor Teodorescu în anii 1958-1959, a fost cercetată sumar în anul 1971 de către membrii colectivului şantierului Sudiţi. Din jurnalul acestui şantier aflăm că movila ce era distrusă în proporţie de 2/3 (conform aprecierilor lui V. Drâmbocianu), a fost împărţită în patru zone din care s-au recoltat materiale arheologice eneolitice şi medievale -nota 2.
În perioada recentă, în urma mai multor vizite la faţa locului, am constatat că situl este afectat de eroziune eoliană, dar şi de alte activităţi antropice. Acest fapt, precum şi interesul nostru pentru cercetarea siturilor preistorice de pe valea Călmăţuiului, ne-au determinat să efectuăm aici mai multe sondaje de informare. Obiectivele campaniei din anul 2017 au fost verificarea stării de conservare a sitului şi a stratigrafiei eneolitice. Pentru atingerea acestora au fost deschise mici suprafeţe de cercetare, denumite taluzări (T.). Au fost notate T.1, T.2 şi T.3 şi amplasate în marginile ce păreau afectate de intervenţii recente.
- T.1 – a fost amplasat pe latura de SE a movilei. După îndepărtarea stratului vegetal, începând de la 0,30 m adâncime au fost identificate numeroase morminte din perioada medievală târzie, cu resturi osteologice umane în poziţie primară sau reînhumate. Deoarece resursele financiare şi timpul alocat acestei cercetări au fost limitate, iar obiectivul urmărit viza amplitudinea şi cronologia depunerilor eneolitice, mormintele medievale au fost acoperite fără a fi deranjate.
- T.2 – trasată pe panta de V, a avut 2 m lăţime şi o lungime la bază de 2,30 m. Situată chiar la limita superioară a pantei, a interceptat într-o măsură mai mică nivelul mormintelor medievale (stratul cafeniu deschis, cu consistenţă prăfoasă, conţinând fragmente de chirpici şi ceramică, în care au fost identificate, la -0,36 m, membrele inferioare ale unui schelet uman). Sub -0,60 m, pe aproape întreaga suprafaţă rezultată, a fost cercetată o groapă gumelniţeană ce cobora până la -2,25 -2,30 m. Umplutura gropii consta într-o succesiune de lentile de cenuşă şi lut cu consistenţă şi nuanţe cromatice diferite, ceramică, piese de silex, o statuetă plată de os cu cercei de cupru şi o statuetă zoomorfă. Tot de aici au fost prelevate şi unele macroresturi vegetale.
- T.3 – a fost trasată în capătul de N al movilei şi a avut lungimea de 3 m. Situaţia stratigrafică înregistrată a arătat că acest sector al movilei a fost deranjat semnificativ de gropile moderne pentru extragerea lutului.
Sondajul 1 a fost trasat pe latura de E. A avut lăţimea de 1,5 m şi lungimea iniţială de 5 m. Odată cu coborârea pe pantă, la baza depunerilor antropice sondajul a ajunsă să aibă lungimea de 8 m.
Stratigrafia s-a dovedit a fi una complexă:
- 0 -0,15 m – nivel vegetal;
- între -0,15 şi 0,60 m – strat brun, afânat, cu fragmente ceramice şi bucăţi mari de chirpici, deranjat de intervenţiile moderne;
- -0,60 -1,20 m – strat format din calupuri de lut galben, puţin pigmentat cu chirpici, mai ales la partea superioară, întrerupt de numeroase ganguri şi intervenţii moderne; reprezintă nivelul de distrugere al unei locuinţe neincendiate (L.1), surprins pe o lungime de 3 m;
- între -1,20 şi -1,50 m – strat de lut galben, compact, reprezentând resturile podelei locuinţei 1; în componenţa acestuia au fost observate cu mai multe lentile fine (refaceri). Podeaua locuinţei avea grosimea de 0,10 m şi o uşoară înclinare V-E.
-1,50 -1,60/-1,70 m strat de argilă gri-albicioasă cu structură neomogenă, cu rare fragmente de cărbune, mai ales la partea inferioară;
- 1,60/-1,70 -1,80/1,90 m nivel siltic foarte alterat, cu structură granulară fină, culoare cenuşiu-verzui, cu rare fragmente de cărbune şi chirpici ars; reprezintă distrugerea unei alte locuinţe neincendiate (L.2);
- sub aceasta, cu o grosime de 0,08 -0,12 m, a fost surprinsă podeaua, realizată din lut compact, cu structură fină, culoare galben-verzuie. Pe capătul de V, unde păstrează mai multe refaceri, S.1 a intersectat şanţul de fundaţie al locuinţei.
- sub podeaua L.2, până la adâncimea de 2,20 m apare un nivel brun-închis cu fragmente de chirpici din abundenţă, compact, dur, relativ sărac în materiale arheologice, ce reprezintă o nivelare realizată înaintea ridicării L.2.
În S.1 au mai fost surprinse două gropi: în timp ce Gr.1 perfora L.2, Gr.2 a fost săpată într-un timp anterior nivelării menţionate mai sus, corespunzând probabil primului nivel de locuire de pe movilă -nota 3. Ambele complexe au fost bogate în materiale arheologice, Gr.2 remarcându-se printr-o cantitate mare de ceramică decorată exclusiv prin incizie (inclusiv vase întregibile), oase de animale, unelte de silex şi mai multe râşniţe, în poziţie verticală sau orizontală. Ceramica din acest complex poate fi încadrată în cultura Precucuteni.
Din S.1 au fost prelevate probe pentru analize sedimentologice şi pentru datare radiocarbon.
Raport sedimentologic (Constantin Haită)
În campania de cercetări arheologice din anul 2017, analiza sedimentologică a avut în vedere înregistrarea informaţiilor specifice în cadrul stratigrafiei profilului magistral şi descrierea a 9 eşantioane sedimentologice (prelevate vrac, sub formă de fragmente de sediment).
Acestea au fost analizate la lupă binoculară şi sunt prezentate în cele ce urmează.
- Depunerea de terasă este constituită din depozite de loess cu textură siltică, fin nisipoasă, gălbui, relativ friabile;
- Paleosolul anterior locuirii chalcolithice este reprezentat printr-un nivel siltic, omogen, compact, brun mediu-deschis, cu structură agregată fină;
- Nivelarea realizată înaintea construirii primei locuinţe neincendiate, observată pe profilul magistral, este reprezentată printr-un nivel siltic, eterogen, gălbui şi brun deschis-mediu, fin granular, cu granule mm de chirpici ars şi cărbune fin;
- Nivelarea din baza locuinţei nr. 2 este constituită dintr-un nivel siltic cenuşiu deschis şi gălbui, cu carbonaţi, omogen, foarte compact, fără constituenţi antropici. Foarte probabil, sedimentul utilizat provine din orizontul calcic al profilului de paleosol;
- Podeaua şi lutuielile din zona de est a locuinţei nr. 2 sunt constituite din chirpici nears realizat din silt fin, gălbui, omogen, compact, fără constituenţi antropici;
- Lutuielile din partea centrală a locuinţei nr. 2 sunt constituite din silt fin, gălbui şi brun deschis, omogen, compact, fără constituenţi antropici, şi sunt inter-stratificate cu niveluri de locuire mm, cu structură granulară fină şi constituenţi antropici foarte fini;
- Patul de amenajare din baza locuinţei nr. 1 este realizat din silt fin nisipos, gălbui, omogen, fără constituenţi antropici;
- Podelele din baza locuinţei nr. 1, în zona de est, sunt realizate din acelaşi sediment siltic gălbui, omogen, compact, fără constituenţi antropici, ce provine din depozitele de loess;
- Lutuiala peretelui gropii nr. 2 este constituită din argilă siltică cenuşiu deschis şi silt argilos gălbui, foarte compacte, omogene, cu structură microstratificată.
Cercetările întreprinse în Movila Cremenea în anul 2017 au evidenţiat existenţa unui tell gumelniţean de mici dimensiuni, suprapus de un cimitir datat pe baza a două monede în sec. al XVIII-lea. Complexitatea stratigrafiei, dar mai ales inventarul Gr.2, impune iniţierea unor cercetări arheologice sistematice.
Note:
1.
1) Gh. Diaconu, Aşezarea şi necropola de la Gherăseni-Buzău (Noi dovezi despre persistenţa populaţiei autohtone de la Dunărea de Jos), SCIVA, 24, 4, 1977, p. 431-457; E.M. Constantinescu, L. Grigoraş, Cercetările arheologice de la Gherăseni-Grindul Cremenea (campaniile 2002-2003), Mousaios, IX, 2004, p. 9-14. Rapoartele ultimelor campanii (2007-2008) nu au fost publicate.
2) V. Drâmbocianu, Şantierul arheologic Sudiţi 1971 - jurnal de şantier, Arhiva Muzeului Judeţean Buzău.
3) În acelaşi jurnal de şantier sunt amintite ca provenind de pe Movila Cremenea două fragmente ceramice, unul liniar şi un altul Boian. În urma cercetările recente nu am identificat astfel de materiale.