.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Gheorgheni | Judeţ: Harghita | Punct: Bothvár | Anul: 2012

Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Epoca bronzului; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 83570.01 |
Județ:
Harghita
Unitate administrativă:
Gheorgheni
Localitate:
Gheorgheni
Punct:
Bothvár
Toponim:
Cetatea lui Boţ
Localizare:
| 83570.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
 
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cordoş Elena Cristina participant Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania
Ignat Ana Lucreţia participant Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania
Lie Marian Adrian participant Asociaţia pentru Promovarea Patrimoniului Arheologic din Transilvania
Dahl Victoria participant Cornell University, USA
Gogâltan Florin responsabil Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Demjén Andrea participant Muzeul "Tarisznyás Márton", Gheorghieni
Khadro Lowy Maya participant New York University, UUA
Drob Sebastian Andrei participant Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Mandache Tudor participant Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Floarea Alexandra participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Pop Xenia participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Savu Mihaela participant Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca
Eeckhout Jimmy participant University of Gent, Belgium
Airinei Adriana participant University of Glasgow, UK
Lewis Emma participant University of Winnipeg
Raport:
La ieşirea din Gheorghieni, pe partea stângă a drumului ce duce spre Lacu Roşu, se găseşte un mic platou stâncos cu o altitudine de 914 m. Tradiţia locală menţionează aici “cetatea Both”. Nu există surse scrise despre această cetate. La 1868 Orbán Balázs vedea aici mai multe ziduri şi chiar două turnuri. Săpăturile arheologice din 1960, i-au făcut pe Székely Zoltán şi pe Tarisznyás Márton să resupună că cetatea a avut o formă elipsoidală (33 x 18 m). Zidul a fost construit din piatră de râu, legat cu var stins, având o grosime de 1,50 m. Fortifi caţia de piatră ar fi fost înconjurată cu un şanţ de 2 m adâncime. Cetatea a fost datată la sfârşitul secolului al XV-lea şi la începutul secolului al XVI-lea. Săpăturile sistematice au debutat în toamna anului 2009, după efectuarea ridicării topografi ce şi a unor cercetări geofi zice. S-a confi rmat existenţa pe acest mic platou a unei incinte fortifi cate cu zid de piatră şi a unui turn-locuinţă. În lipsa materialului arheologic nu s-a putut propune o datare sigură. Pe baza planului şi a mortarului zidului (mortarul conţine şi pigment de cărămizi), s-a avansat ipoteza că cetatea a fost construită în evul mediu târziu (sec. XV-XVI). În campania din vara anului 2010 ne-am propus investigarea sistemului de fortifi care în partea de est, nord şi vest a cetăţii. Pentru aceasta a fost deschisă S 8 cu scopul de a verifi ca existenţa unui şanţ de apărare în partea cea mai uşor accesibilă. Rezultatul a fost negativ. În partea de nord, în S 7, a fost surprins pe o porţiune de 2,40 m lungime, zidul de incintă gros de 1,20 m. Materialele arheologice descoperite în S 6, au fost atribuite secolului al XIII-lea. În perioada 2 august–10 august 2012 au fost deschise trei secţiuni: S 9: 4 x 3,5 m, S 10: 2,8 x 3 m, S 8: 2,5 x 2 m, în total fi ind săpaţi 27,5 mp. S 9 a vizat identifi carea zidului în partea nordică şi estică şi astfel elucidarea planimetriei turnului. Rezultatele s-au dovedit a fi interesante: în partea nordică a fost identifi cat un contrafort, construit în aceeaşi tehnică ca şi restul zidurilor; în partea estică s-a constatat că presupusul zid estic al turnului, identificat în S 5/2009 şi în S 9/2012, era de fapt dărămătura sa. Aici a a fost găsită o monedă poloneză de argint din 1614. În această secţiune nu am reuşit să surprindem zidul nordic al incintei. Pentru investigarea direcţiei incintei şi a relaţiei sale cu turnul este necesară o altă secţiune lângă zidul nordic al turnului. Demontarea dărămăturii necesită resăparea concomitentă a secţiuniilor 5/2009 şi 9/2012, pentru a putea stabili cu precizie traseul zidului în partea estică şi eventual pentru idendifi carea intrării în turn. Prin trasarea în partea sudică a platoului a unei secţiuni, notată S 10, s-a urmărit identifi carea zidului de incintă pe latura de sud. Incinta, orientată est-vest, s-a dovedit a fi în această zonă destul de slab conservată, eputându-se delimita latura sa exterioară (ea fi ind alunecată pe panta abruptă a dealului) şi astfel nici grosimea zidului. Urmele păstrate constau din bucăţi mici de micaşisturi zdrobite, legate cu un mortar foarte slab, cenuşiu deschis, cu puţin var şi pietriş. În S 11, săpată în partea de vest a cetăţii, lângă S 6, am găsit un fragment ceramic ce poate fi datat în sec. al XIII-lea şi un cuţit din fier.