Gheorgheni | Judeţ: Harghita | Punct: Bothvar | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Nyárádi | Zsolt | participant | Muzeul "Haáz Rezsö", Odorheiu Secuiesc |
| Sófalvi | András | participant | Muzeul "Haáz Rezsö", Odorheiu Secuiesc |
| Demjén | Andrea | participant | Muzeul "Tarisznyás Márton", Gheorghieni |
| Botha | Zoltán József | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Levente | Zsolt | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Gogâltan | Florin | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
Raport:
Cetatea Both se află amplasată în partea estică a oraşului Gheorgheni, pe un platou stâncos din imediata apropiere a drumului naţional spre Lacu Roşu. Platoul Cetăţii are o altitudine de 914 m. Pentru Cetatea Both nu au fost găsite deocamdată izvoare scrise care să ateste momentul construirii sale şi de către cine a fost ea ridicată. Conform tradiţiei locale cetatea s-ar fi aflat în proprietatea lui Both András, fost vice jude regal al Scaunului Ciuc, Gheorghieni şi Caşin la sfârşitul secolului al XVII-lea. Tot conform tradiţiei locale cetatea ar fi fost distrusă de către generalul austriac Akton în 1707, în contextul războiului curut.
Prima menţionare şi descriere a cetăţii a fost făcută de către Orbán Balázs în 1868. La vremea sa se vedeau încă zidurile de elevaţie pe partea nordică a cetăţii, iar pe partea estică şi vestică a zidului de incintă dărâmăturile de la două presupuse turnuri. De asemenea mai sunt pomenite două şanţuri de apărare pe partea estică şi unul pe partea vestică. În anul 1960 Székely Zoltán şi Tarisznyás Márton au efectuat aici o primă săpătură arheologică. Din cercetările lor nu s-a mai păstrat decât un raport preliminar, un articol ştiinţific de câteva rânduri, un plan şi o reconstituire a cetăţii. Raportul menţionează că cetatea a avut probabil o formă elipsoidală (33 x 18 m) cu axa spre E - V. Zidul a fost construit din piatră de râu, legat cu var stins, având o grosime de 1,50 m. De asemenea fortificaţia a fost înconjurată de un şanţ de 2 m adâncime. Cetatea a fost datată la sfârşitul secolului al XV-lea şi la începutul secolului al XVI-lea.
În cursul săpăturilor din 2009 (1-12 septembrie 2009) au fost deschise cinci secţiuni. O secţiune a fost deschisă pe fosta SII din săpăturile anterioare, restul secţiunilor pe presupusul turn locuinţă identificat în urma cercetărilor geomagnetice.
Sub nivelul actual de vegetaţie au ieşit imediat la iveală zidurile de fundaţie pe alocuri şi de elevaţie ale zidului de incintă şi ale turnului, iar între ele dărâmătura acestora (pietre amestecate cu mortar şi pământ). Sub dărâmătură, pe aproape toată suprafaţa secţiunilor, în afara zidurilor, exista un nivel de umplutură compus dintr-un pământ de culoare maroniu deschis amestecat cu pietre şi puţin mortar. Sterilul din punct de vedere arheologic este reprezentat de un pământ de culoare maroniu şi stâncă.
Secţiunea 1 (5 x 5 m) a fost deschisă pe zidul nordic de elevaţie şi de fundaţie a fortificaţiei de incintă a cetăţii cu o orientare V - E pe secţiunea anterioară din 1960. Zidul incintei a fost construit la exterior şi interior din blocuri mari de micaşisturi prelucrate. Iar la interior, sub forma unui „emplecton", au fost folosite micaşisturi zdrobite, legate cu un mortar dur de culoare alb-cenuşiu compus din pietriş amestecat cu var stins şi cu puţină cărămidă. Zidul a fost construit pe staturi: pe un şir de piatră a fost turnat mortar, iar după mortar s-a pus iarăşi un nivel de pietre. Zidul are o grosime de 1,94-2,20 m, talpa fundaţiei ajungând până la adâncimea relativă de 1,94 m de la punctul Y.
În S2, 3, 4, 5(S2: 4 x 5 m; S3: 4 x 2,5 m; S4: 4 x 1,5 m; S5: 4 x 2 m) a fost dezvelitzidul de elevaţie şi de fundaţie a turnului. Zidul turnului a fost construit din blocuri mari de micaşisturi prelucrate şi zdrobite, legate cu un mortar dur de culoare alb-cenuşiu, compus din pietriş amestecat cu var stins şi cu bucăţele de cărămidă. Zidului a fost realizat dintr-un mortar asemănător cu cel folosit la zidul de incintă, numai că tehnica de zidire pe straturi nu a fost aplicată şi la construirea turnului. Grosimea zidurilor sunt diferite: zidul vestic are o grosime de 2,10-2,50 m, zidul estic 2 m, zidul nordic 2,30 m, zidul sudic 1,30 m, talpa fundaţiei nordice ajungând până la adâncimea relativă de 1,24 m de la punctul Y. Turnul a fost fondat direct pe stâncă, urmând înclinaţia şi denivelările acesteia. Dimensiunile interioare ale turnului sunt de 6,70 x 3,80 m.
În urma cercetării arheologice sistematice din toamna anului 2009, s-a putut demonstra că pe platoul „Cetăţii" a existat o incintă fortificată cu zid de piatră şi un turn-locuinţă. În lipsa materialului arheologic nu se poate propune deocamdată o datare sigură, fiind nevoiţi să apelăm în primul rând la analogiile de arhitectură istorică. După plan şi după mortarul zidului (mortarul conţine şi pigment de cărămizi) cetatea pare a fi fost construită în evul mediu târziu (sec. XV-XVI.)