Gheorghe Doja | Judeţ: Ialomiţa | Punct: La Văcărie | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Hallstatt; Perioada modernă; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Locuire;
Cod RAN:
| 93619.01 |
Județ:
Ialomiţa
Unitate administrativă:
Gheorghe Doja
Localitate:
Gheorghe Doja
Punct:
La Văcărie
Localizare:
| 93619.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Matei | Gheorghe | responsabil | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Cernău | Ioan | responsabil sector | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
Perioada 6 - 30 mai 2014
Suprafaţa pe care s-au desfăşurat săpăturile arheologice este localizată în extravilanul com. Gheorghe Doja, jud. Ialomiţa, punctul La Văcărie, aflat la est de punctul La Cărămidărie, (Pl. 1, fig. 1, fig. 2). Pe această suprafaţă urmează să fie construită o staţie de vacuum pentru sistemul de canalizare al localităţii.
Scopul cercetării a constat în identificarea urmelor de locuire şi cercetarea exhaustivă a acestora pe suprafaţa destinată construirii investiţiei. În acest scop au fost deschise trei secţiuni de 20/3 m cu martori de 1 m între acestea. Secţiunile au fost notate cu cifre romane, fiind împărţite în carouri de 2/3 m, notate cu cifre arabe.
În toate cele trei secţiuni stratigrafia s-a prezentat astfel: (Pl. 2, fig. 2).
Primul nivel (0-0.25 m) este reprezentat de stratul arat, fără inventar arheologic.
Al doilea nivel (-0.25 -1 m) nivel de pământ brun închis, granular, mai compact decât primul; conţine foarte rare fragmente ceramice şi oase de mamifer. În S I şi S II la adâncimea de aproximativ -0.40 m au fost descoperite framente ceramice din perioada medievală dezvoltată (sec. XVIII - XIX) (Pl. 3, fig. 7).
Al treilea nivel (-1 -1.25 m) sediment de culoare brun-gălbuie, reprezintă nivelul de locuire hallstattian, în care au fost săpate şi complexele cercetate (C 2, 4-11).
Al patrulea nivel (-1.25 -1.45 m) tranziţie între nivelul de cultură şi pamântul galben;
Al cincilea nivel (mai jos de -1.45 m) - pământ galben, formaţiune naturală.
În urma săpării secţiuniilor au fost descoperite 11 complexe arheologice: C1- vatră contemporană descoperită în SI (caroul 1), a fost cercetată pe o suprafaţă mică (0.6/0.5m2), restul vetrei continuându-se în profilul de est şi cel de nord. Limitele complexului s-au conturat de la -0,25 m. (Pl. 2, fig. 1, 2).
C2- groapă hallstattiană, surprinsă în S I, carourile 3 – 4, la o adâncime de -1.20 m faţă de nivelul de călcare actual(1); formă ovală cu diametrul pe axa N-S de 1.90 m. Adâncimea maximă până la care a fost observat era de -1,70 m (Pl. 2, fig. 1, 2). Inventarul arheologic a fost foarte sărac. Majoritatea fragmentelor ceramice descoperite provin de la vase bitronconice de mari dimensiuni, lucrate cu mâna, din pastă grosieră. (Pl. 3, fig. 1).
C3- groapă surprinsă în secţiunea II, caroul 9, de formă aproximativ rotundă, cu diametrul de 0.5 m. Complexul a fost pus în evidenţă la adâncimea de -0.55 m. După cercetare, atribuirea culturală a complexului a rămas incertă, dat fiind faptul că nu a avut inventar arheologic şi complexul era posterior nivelului de locuire hallstattian. Fără inventar arheologic.
C4- groapă hallstattiană, surprinsă în S II, carourile 3 – 4, la o adâncime de -0.9 m, de formă ovală, cu diametrul pe axa N-S de 1.50 m. Adâncimea maximă până la care a fost observat era de -1,30 m (Pl. 2, fig. 1; Pl. 1, fig. 3). Inventarul a fost foarte sărac, majoritatea fragmentelor ceramice descoperite provin de la un vase de mari dimensiuni lucrate la mână, din pastă grosieră (Pl. 3, fig. 5). A fost descoperit doar un fragment ceramic din pastă fină, provenind dintr-o ceaşcă.
C5- groapă hallstattiană, surprinsă în S II, carourile 4 – 5, la o adâncime de -1.00 m, formă aproximativ rotundă cu diametrul pe axa N-S de 1.50 m. Adâncimea maximă până la care a fost observat era de -1,80 m (Pl. 2, fig. 1; Pl. 1, fig. 3). Fără inventar arheologic.
C6- groapă hallstattiană, surprinsă în S II, caroul 7, la o adâncime de -1.00 m, formă ovală cu diametrul pe axa N-S la partea superioară 1.10 m, iar la partea inferioară 1.90 m. Adâncimea maximă până la care a fost observat era de -1,75 m (Pl. 2, fig. 1, 2; Pl. 1, fig. 3). Fără inventar arheologic.
C7- groapă hallstattiană, surprinsă în S II, caroul 9, la o adâncime de -1.00 m, formă aproximativ rotundă cu diametrul pe axa N-S la partea superioară 1.20 m, iar la partea inferioară 1.60 m. Adâncimea maximă până la care a fost observat era de -1,70 m (Pl. 2, fig. 1; Pl. 1, fig. 3). Fără inventar arheologic.
C8- groapă hallstattiană, surprinsă în S III, caroul 4, la o adâncime de -1.23 m, formă aproximativ rotundă cu diametrul pe axa N-S la partea superioară 1.20 m, iar la partea inferioară 1.40 m. Adâncimea maximă până la care a fost observat era de -1.65 m (Pl. 2, fig. 1; Pl. 1, fig. 4). Majoritatea fragmentelor ceramice din pastă grosieră descoperite provin de la un vase de mari dimensiuni lucrate la mână. Ceramica fină este mai puţin prezentă find descoperite doar câteva frgmente ceramice, provind de la o cană şi o strachină cu gura invazată şi decor plastic cu caneluri oblice (Pl. 3, fig. 2).
C9 - groapă hallstattiană, surprinsă în S III, caroul 5, la o adâncime de -1.20 m, formă ovală cu diametrul pe axa N-S la partea superioară 1.64 m, iar la partea inferioară 1.70 m. Adâncimea maximă până la care a fost observat era de -1.50 m (Pl. 2, fig. 1). A fost descoperit doar un fragment din pastă grosieră provenit de la baza unui vas de mari dimensiuni.. Din pastă fină au fost descoperite un fragment provenit de la o strachină cu gura invazată şi decor plastic cu caneluri oblice şi fragmentele a trei căni cu toartă supraînălţată (Pl. 2, fig. 4).
C10- groapă hallstattiană, surprinsă în S III, carourile 7-8, la o adâncime de -1.20 m, formă ovală cu diametrul pe axa N-S la de 1.64 m. Adâncimea maximă până la care a fost observat era de -1,60 m (Pl. 2, fig. 1). Fără inventar arheologic.
C11- groapă hallstattiană, surprinsă în S III, carourile 1-2, la o adâncime de -1.30 m, formă ovală cu diametrul pe axa N-S la de 1.70 m. Adâncimea maximă până la care a fost observat era de -2.00 m. În C11 a fost descoperit un singur obiect- o piesă de lut fragmentară (aproximativ 45%) din pastă grosieră, de formă discoidală cu diametrul de 11 cm şi înălţimea de 4 cm. În centru are o perforaţie cu diametrul de 1.5 cm, aceasta a fost practicată înainte de ardere. Pe faţa superioară prezintă trei impresiuni rotunde dispuse la distanţe egale faţă de centrul piesei, acestea au un diametru de 1 cm şi o profunzime de 0.7 (Pl. 2, fig. 1).
Cercetarea arheologică preventivă de la Gheorghe Doja, în zona de protecţie a punctului La Cărămidărie, jud. Ialomiţa, desfăşurată în luna mai a anului 2014 a acoperit o suprafaţă de aproximativ 240 m2.
Cercetările efectuate aici atestă o aşezare din perioada Hallstattului timpuriu, aspect foarte important deoarece în punctul La-Cărmidărie şi în zona de protecţie a acestuia nu era cunoscută pâna acum decât aşezarea de perioadă getică şi medieval timpurie. Astfel aşezarea cercetată se încadrează în arealul aşezărilor de pe braţul Borcea şi al râului Ialomiţa: Vlădeni – La Vii, Vlădeni – Popina Lată, Borduşani – Popina, Stelnica – Grădiştea Mare, şi a râului Ialomiţa: Platoneşti – Valea Babii, Bucu – Pochină, Dridu – La Metereze, Ţăndărei - La Spital, Perieţi - Fundata şi Gheorghe Doja – Valea lui Rădoiaş.
Atât nivelul de cultură cercetat, cât şi complexele arheologice au fost sărace din punct de vedere al inventarului arheologic. Ca excepţie, se remarcă complexele 1, 2, 4, 8, şi 9. Astfel de vase au mai fost descoperite în jud. Ialomiţa la Dridu – La Metereze şi la Vlădeni - Popina Lată . Menţionăm că în complexele 3, 5, 6, 7, 10 nu au fost descoperite materiale arheologice care să le dateze, atribuirea acestora la perioada Hallstatt făcându-se pe baza relaţiilor stratigrafice.
Bibliografie:
Note:
1.
1.Toate adâncimile sunt relative, ele fiind luate faţă de suprafaţa solului