Ghenci | Comuna: Căuaş | Judeţ: Satu Mare | Punct: Lutărie (Movilă) | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Németi | János | responsabil | Institutul Român de Tracologie, Bucureşti |
Raport:
La o distanţă de 6 m de la drumul de ţară Ghenci - Sânmiclăuş, la zona lutăriei spre sat, în malul deranjat s-a observat profilul unei gropi menajere. După taluzarea malului lutăriei a apărut groapa nr. 1/1996 cu următoarele dimensiuni: diametrul în profil 1,03 m; adâncimea maximă este de 0,90 m, se adânceşte oblic, în mijloc are o mică adâncitură. Se colorează în negru, pe fundul gropii s-a observat o depunere subţire de scrum şi cenuşă, dar pereţii săpaţi în lut nu prezintă urme de ardere. A fost deschisă o mică casetă cu dimensiuni: 1,70 x 110: dimensiunea gropii; 1,03 x 0,75 m. Conţinutul {Gr. 1/1996}. Puţine oase de animale, un fragment de greutate de lut, câteva cioburi lucrate cu roata olarului şi cu mâna.
Datarea este nesigură şi nici destinaţia nu este clară. Fragmentele ceramice probabil fac parte din olăria hallstatiană târzie {(Ha.D)}. {Complexul nr. "A"}. Tot complexul s-a colorat ca o pată mare cenuşie, apare imediat sub stratul vegetal. În cadrul acestui complex se delimitează Gr.nr.1 cu dimensiuni: 1,40 x 1,22 m şi adâncimea maximă de 0,98 m. Umplutura gropii a avut o culoare mai negricioasă. Se adânceşte în lutul galben, având o formă de coş de albine, cu gura largă, baza mai îngustă, rotundă. Din groapă s-a recuperat relativ puţine fragmente ceramice, mai mult atipice, dar un fragment este clar de epoca Lt. C1-final. Este ulterioară vestigiilor din complexul "A" deoarece taie Gr. nr.2.
{Gr. nr.2} are o formă neregulată cu adâncimi variate, neuniforme, având dimensiuni: 2,90 x 1,80 (adâncimea variază între 0,35/0,45-0,65/0,76 m). Groapa a fost umplută cu foarte multă cenuşă, bucăţi mari de cărbuni, oase de animale, bucăţi mari de chirpici, scoici, melci şi relativ multe fragmente ceramice. Depunerea de cenuşă şi de cărbuni în unele locuri formează un strat gros la fundul gropii. Fragmentele ceramice sunt lucrate cu mâna şi cu roata olarului şi fac parte din olăria specifică {Ha. D} din zonă aparţinând culturii Vekezug, {grupului Sanislău-Nyirseg}. În colţul negru al complexului "A" se distinge o altă groapă mult mai adâncă de formă neregulată cu adâncimea maximă de 1,05 m, tăiată de o groapă modernă. Conţine foarte multă cenuşă, cărbuni şi oase de animale, dar puţine fragmente ceramice hallstattiene târzii.
{Complexul nr. B}. S-a observat la 5 m de la drumul de câmp Ghenci-Sânmiclăuş, la marginea lutăriei, spre valea mlăştinoasă. Umplutura gropii s-a colorat în culoare neagră, se adânceşte în lutul galben ca o căldare, având dimensiuni: diam. max.=1,76 m, adâncimea 0,70 m faţă de nivelul actual (stratul vegetal a fost eliminat). Conţinutul gropii constă din fragmente ceramice din epoca romană (barbaricum), un fragment de castron - ceramică provincială romană şi un piepten cu mânerul semiglobular, prevăzut cu nituri de bronz, osul este ornamentat cu motive crestate. Datarea complexului este {sec. IV-V}. Complexele C,D,E se încadrează în descoperirile bine cunoscute din anii anteriori, datate ori din epoca romană, ori din epoca prefeudală sau din feudalismul timpuriu.