Gelmar | Comuna: or. Geoagiu | Judeţ: Hunedoara | Punct: Gelmar II | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Protoistorie; Antichitate;
Epoci:
La Tène; Epoca romană timpurie;
Categorie:
Civil; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Amenajare/construcţie;
Cod RAN:
| 89623.02 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
or. Geoagiu
Localitate:
Gelmar
Punct:
Gelmar II
Sector:
km 1+850 - 2+050
Localizare:
| 89623.02 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Damian | Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bocan | Ionuţ | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Dumitraşcu | Emil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Neagu | Cătălina Mihaela | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Paraschiv-Grigore | Eugen Marius | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Paraschiv-Grigore | Ioana | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vleja | Decebal | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Cercetarea arheologică preventivă s-a realizat pe baza autorizaţiei emisă de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi a fost efectuată la cererea beneficiarului, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi Asocierea STRABAG AG-S.C. STRABAG SRL-S.C. STRACO GRUP S.R.L. care realizează construcţia variantei de ocolire Deva-Orăştie la standard de autostradă. Terenul se află în extravilanul localităţii Gelmar, oraş. Geoagiu, jud. Hunedoara. Suprafaţa sitului este de 10.928 mp, acesta fiind denumit convenţional Gelmar II.
Deşi din punct de vedere administrativ punctul investigat aparţine extravilanului localităţii Gelmar, în semnalările anterioare din literatura istorico-arheologică de specialitate pot fi regăsite o serie de menţiuni care sunt susceptibile să facă referiri la situaţia constatată în teren de echipa de cercetare din cadrul MNIR. Astfel, dacă pentru zona Gelmar dispunem de o relatare referitoare la existenţa unor vestigii din epoca bronzului, situaţie neconfirmată pentru zona investigată, mult mai apropiate de situaţia reală sunt o serie de relatări încadrate însă pentru zona Orăştie oraş. Sunt semnalate, fără a avea o localizare strictă urmele unei clădiri din epoca romană, o concentrare de material tegular, precum şi o serie de materiale arheologice corespunzătoare aceleiaşi epoci. Potrivit acestora „…la aproximativ 1 km nord-vest de oraş, în direcţia satului Folt, au fost observate, în sec. XIX, urmele unei construcţii cu ziduri de piatră, material tegular şi ceramică provincială; ele au fost interpretate ca aparţinând unei villa rustica. Probabil la aceeaşi situaţie face referire şi reperul „Punctul Halângă-către gura de vărsare a Apei Oraşului în Mureş"1, unde sunt semnalate vestigii de epocă romană, pe baza constatării unui număr semnificativ de material tegular2.
Zona investigată are un facies pedologic specific luncii inundabile a Mureşului. Faţă de cursul râului Mureş, situl de la Gelmar se află la 320 m sud, fiind amplasat pe prima terasă.
Configuraţia stratigrafică a perimetrului investigat se încadrează în faciesul pedologic specific luncii Mureşului, respectiv soluri încadrate în tipul solurilor aluvionare, gleice şi a cernoziomurilor levigate. Stratigrafia se prezintă astfel:
- nivel vegetal actual -0,00-0,30 m (strat de culoare cenuşie, argilos, cu resturi vegetale consistente în compoziţie corespunzător exploatării agricole a terenului în ultimele decenii); în acest nivel sunt vizibile materiale arheologice antrenate (fragmente de ţigle romane, fragmente ceramice, piatră de construcţie de dimensiuni mici şi mijlocii);
- nivel vegetal de bază -0,30-0,80 m (strat de culoare brună-negricioasă, cu bază argiloasă, friabil, uşor mai compactat faţă de precedentul, în compoziţia căruia, de asemenea, sunt prezente numeroase materiale arheologice în poziţie secundară); acest nivel este cel corespunzător conturării complexelor identificate şi cercetate datate în epoca romană;
- nivel corespunzător ocupării terenului în perioada La Tène -0,80-1,30 m (strat de culoare brun maronie, friabil, cu pigmenţi de cărbune şi chirpici, oase de animale, fragmente ceramice);
- nivel fără urme arheologice -1,30-2,00 (lut galben compact, nisipos, cu fragmente de pietriş, fără urme de intervenţie antropică).
Principala structură investigată a constat în resturile reduse la fundaţii a unei clădiri, datată, pe baza caracteristicilor constructive şi a materialului arheologic in situ, în secolele II-III p. Chr.. Facem precizarea că această structură a fost afectată de construcţia autostrăzii doar în proporţie de 20%, restul monumentului fiind situat în afara ariei de expropriere. Din datele colectate în urma investigaţiei arheologice putem concluziona că este vorba despre o clădire de formă rectangulară, cu o latură de sud de cca. 20,5 m. Dimensiunile sunt date de două ziduri paralele (cel de est şi de vest), surprinse doar pe o lungime de 9,5 m, care par să descrie un spaţiu interior susţinut de posibili stâlpi de lemn.
Pentru funcţionalitatea de spaţiu interior acoperit pledează o mare cantitate de material tegular (dimensiuni tegule 0,52 x 0,42 m) recoltată de pe nivelul de utilizare a clădirii (-0,45-0,70 m.). Nu excludem ca această clădire să fi fost deschisă pe latura ei sudică, elementele de susţinere fiind cele tipice pentru o structură uşoară (au fost surprinse gropile de implantare a stâlpilor de lemn cu elementele lor de stabilizare -piatră).
Materialele arheologice în conexiune cu această clădire au constat în elemente metalice de îmbinare (cuie, benzi de fier), foarte multe fragmente de oase de animale, material tegular abundent şi puţine fragmente ceramice, în general de uz comun. Se cuvine remarcat un fragment de farfurie (de tip Drag. 36), spart pe nivel. Dintre artefactele cu putere de datare în conexiune cu această clădire menţionăm şi o monedă.
Este greu de identificat, în stadiul actual al cercetării care va fi fost funcţionalitatea clădirii identificate şi cercetate parţial în acest punct. Răspunsul va fi dat cu siguranţă de viitoare cercetări în zona neexpropriată pentru a clarifica elementele constitutive şi planimetria acestui obiectiv arheologic.
Fragmentul de clădire romană cercetat suprapune o structură de locuire datată în perioada La Tène. Este vorba despre o locuinţă/bordei pe colmatarea căreia se sprijină zidul de vest al clădirii romane. Forma structurii este una rectangulară cu o lungime de 3,12 m şi o lăţime de 2,60 m. Materialul arheologic recoltat din umpluta acestei structuri este unul tipic perioadei La Tène, fiind compus în principal din fragmente ceramice (oale, cupe cu picior, foarte multe decorate cu brâuri alveolare).
În afara acestor structuri, pe întreaga suprafaţa a sitului, pentru porţiunea afectată de proiectul viitoarei autostrăzi, au fost investigate alte 12 complexe arheologice. Cele două elemente constante cu putere de datare din inventarul acestor complexe sunt: prezenţa materialului tegular datat în epocă romană (posibil antrenat în umplutură) (Cpl. 3, Cpl. 4, Cpl. 6 şi Cpl. 10 ) şi a materialului ceramic corespunzător celei de-a doua epoci a fierului (Cpl. 14, Cpl. 16), în rest fiind vorba despre gropi pentru exploatarea lutului, fără materiale arheologice. Nu au fost recoltate elemente de inventar cu caracter deosebit.
Situaţia constatată indică o locuire şi o utilizare a spaţiului începând din perioadă La Tène. Prezenţa materialului tegular datat în epocă romană, precum şi complexele cercetate în imediata vecinătate a clădirii, confirmă localizarea aici a edificiului roman semnalat în literatura de specialitate anterioară. Cercetările din perimetrul adiacent vor oferi, fără îndoială, indicii importante despre ocuparea spaţiului din lunca Mureşului în perioadă clasică dacică, precum şi în cea romană.