Găvani | Comuna: Gemenele | Judeţ: Brăila | Punct: Parc eolian | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Evul Mediu;
Categorie:
Civil; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Mormânt tumular;
Cod RAN:
| 43260.01 |
Județ:
Brăila
Unitate administrativă:
Gemenele
Localitate:
Găvani
Punct:
Parc eolian
Localizare:
| 43260.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pandrea | Stănică | responsabil | Muzeul Brăilei |
| Croitoru | Costin | participant | Muzeul Brăilei |
| Sîrbu | Valeriu | participant | Muzeul Brăilei |
| Vernescu | Mirela | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Cercetările arheologice preventive s-u efectuat pe un teren situat lângă DJ 221, Brăila - Râmnicelu, la cca. 2,2 km sud de Găvani şi 2,5 km sud-est de Primăria Gemenele.
Cercetarea arheologică a terenului pe care se vor ridica generatoarele de curent G3.2 şi G3.3 din cadrul parcului eolian al firmei SC Brăila Winds SRL s-a impus datorită rezultatelor diagnozei de teren întreprinsă pe suprafaţa întregului parc eolian în primăvara anului 2011.
Astfel, în urma cercetărilor perieghetice şi a microsondajelor executate manual s-au putut face o serie de observaţii.
- În partea mai înaltă a terenului, la est de fosta Baltă Voineasca, între G3.2 şi G3.3, a fost identificată o movilă aplatizată, la suprafaţa căruia s-au descoperit fragmente de oase umane; ea a fost cercetată şi prin metode non-invazive, realizându-se un studiu geofizic cu ajutorul georadarului şi a magnetometrului1 relevându-se faptul că este un tumul.
- Pe locul unde se va ridica G1.3, mai înalt, la suprafaţa solului şi în microsondaje, am descoperit fragmente ceramice medievale, dar nu am descoperit urme de locuire in situ.
Cercetarea arheologică preventivă a amplasamentului pe care se vor construi G3.2 şi G3.3 s-a impus atât datorită rezultatelor diagnozei de teren cât, şi faptului că în aria localităţilor Găvani şi Gemenele, în jurul perimetrului viitorului parc eolian există numeroase descoperiri arheologice.
Întrucât avem de-a face cu un complex arheologic tumular, cu o suprafaţă relativ mică, cercetat şi prin mijloace geofizice, am trasat săpătura în zonele unde diagnoza nonintrusivă a relevat concentraţia de "anomalii magnetice".
În locurile unde nu s-au întreprins săpături arheologice s-au efectuat cercetări cu sonda geologică manuală.
Pentru a observa cât mai multe aspecte ale formării tumulului, care era puternic aplatizat, am decis să deschidem o suprafaţă mare, de 18 m x 23 m, în şase sectoare, despărţite de martori intermediari. Martorul principal a fost păstrat pe axa N-S, el intersecta centru tumulului, adică zona cea mai înaltă rămasă nedistrusă de arăturile recente. Caroiajul general a fost, de asemenea, stabilit pornindu-se de la puntul "0", adică de la centrul actual al tumulului.
Am observat că vestigiile se concentrază în zona de sud/sud-vest a T03, în S01, S04, S05. Vestigiile medievale sunt răspândite pe toată suprafaţa T03, în vreme ce vestigiile preistorice sunt concentrate în zona centrală. Acest fapt ne determină să credem că în epoca medievală tumulul era deja aplatizat.
Observaţii stratigrafice complete am putut obţine în zona centrală a T03, în S04 şi S05, unde am descoperit şi mormântul M1.
S05 caroul 1a-2a (martorul nordic)
(0 - 30) cm: sediment vegetal recent; arătură recentă;
(30 - 55/60) cm: sediment negru-cenuşiu; în acest strat au fost descoperite fragmente de oase de animale, fragmente de bare de fier şi fragmente ceramice medievale smălţuite, tipice pentru sec. XVI-XVIII;
(60 - 65) cm: sediment gălbui-cenuşiu; este un strat de amenajare, primul nivel păstrat din tumul T03;
(65 - 80) cm: sediment cenuşiu; aparţine T03, făcând parte din mantaua acestuia;
(80 - 85) cm: sediment gălbui-cenuşiu, de amenajare, dintre două depuneri ale mantalei T03;
(85 - 120) cm: sediment gălbui-cenuşiu; aparţine T03, fiind probabil cea mai de jos depunere din cadrul mantalei tumulului;
(120 - 140) cm: sediment brun-gălbui; este, probabil, vegetalul preistoric adică nivelul de unde a început construcţia tumulului;
(140 - 180) cm: sediment loessoid, gălbui-nisipos cu concreţiuni calcaroase; este sterilul arheologic.
S05 caroul1a-1b (martorul estic)
(0 - 20/25) cm: sediment vegetal recent; arătură recentă;
(25 - 45) cm: sediment cenuşiu, depus pentru a anula panta lină a mantalei tumulului;
(20 - 55) cm: sediment negru-cenuşiu; în acest strat au fost descoperite fragmente de oase de animale, fragmente de bare de fier şi fragmente ceramice medievale smălţuite, tipice pentru sec. XVI-XVIII;
(50 - 55) cm: sediment gălbui-cenuşiu, de amenajare, el fiind primul nivel păstrat din tumul T03;
(50 - 70) cm: sediment cenuşiu, ce coboară în pantă spre sud; este un nivel de depunere din mantaua T03, primul păstrat după distrugerile din evul mediu şi cele contemporane;
(70 - 80) cm: sediment gălbui-cenuşiu, care coboară în pantă spre sud, de amenajare, între două depuneri succesive ce formează mantaua T03;
(80 - 110) cm: sediment gălbui-cenuşiu; aparţine T03, fiind probabil cea mai de jos depunere din cadrul mantalei tumulului;
(110 - 120) cm: sediment brun-gălbui; este, probabil, vegetalul preistoric adică nivelul de unde a început construcţia tumulului;
(120 - 160) cm: sediment loessoid gălbui-nisipos cu concreţiuni calcaroase,el reprezentând sterilul arheologic.
Situaţiile stratigrafice descrise permit evidenţierea următoarelor observaţii:
- tumulul a fost ridicat în mai multe etape, nivelurile de depunere din cadrul mantalei fiind separate de straturi de amenajare formate din sediment loessoid dur (probabil, bătătorit); depunerile aparţinând lui T03 sunt în intervalul - (55/60 - 120) cm;
- tumulul a fost, parţial, distrus în epoca medievală, aşa cum o demonstrează existenţa nivelului de sediment negru-cenuşiu situat între - (25 - 55/60) cm, în care au fost descoperite oasele de animale şi fragmentele de vase medievale; acesta este un nivel arheologic ce poate fi atribuit epocii medievale
- arăturile recente au distrus depunerile medievale din sec. XVI - XVIII.
Au fost identificate şase complexe arheologice ce se datează în epoca medievală şi mil. IV a. Chr. (eneolitic final, cultura Folteşti).
C1 S04 caroul1A-1B-2A-2B S05 caroul2A -(25-50) cm.
Se prezintă sub forma unei aglomerări de oase de animale, obiecte din fier şi mici fragmente ceramice smălţuite rulate, aflate într-o lentilă de sediment loessoid, gălbuie, de formă ovală, cu dimensiunile de 2,5 x 3,5 m, probabil resturi de pereţi prăbuşiţi.
Resturile de obiecte din fier sunt, probabil, de la potcoave, iar oasele provin de la picioare de cal. Fragmentele ceramice smălţuite sunt tipice pentru epoca medievală, sec. XVII - XVIII.
Acest complex este o zonă menajeră, unde au fost aruncate resturi de pereţi, oase de animale şi obiecte distruse. A fost puternic deranjat de arăturile recente, fapt care explică starea precară a fragmentelor ceramice.
C2 S05 caroul1a-1b-1c-2a -(20 - 50) cm.
Se prezintă sub forma unei aglomerări de oase de animale, obiecte din fier şi mici fragmente ceramice smălţuite rulate, dispuse într-o lentilă de sediment loessoid, gălbuie, de formă ovală, cu dimensiunile de 1,5 x 3,5 m, probabil resturi de pereţi prăbuşiţi.
Resturile de obiecte din fier sunt, probabil, fragmente de potcoave, iar oasele provin de la picioare şi craniu de cal. Fragmentele ceramice smălţuite sunt tipice pentru epoca medievală târzie, sec. XVII - XVIII.
C3 Gr1 S01 caroulIIA-B-C-IIIA-B - (50 - 90) cm.
Este o groapă de mari dimensiuni, cu gura ovală (D = 210/220 cm; A= 50 cm), identificată la adâncimea de 30/35 cm, sub stratul de sediment vegetal; ea porneşte din nivelul arheologic medieval, apoi se adânceşte în sedimentul loessoid. Umplutura era de culoare gălbui-cenuşie, în ea s-au desoperit mici fragmente ceramice smălţuite atribuibile epocii medievale, sec. XVI - XVIII.
Gr1 taie marginea estică a T03.
C4 Gr2 S04 caroul2B - (40/45 - 70/75) cm.
Este o groapă de mici dimensiuni, ce s-a evidenţiat foarte aproape de C1. Probabil, cele două complexe arheologice sunt legate între ele. Gr2 are forma unei alveolări cu gura de formă ovală (D = 80 x 100 m; A = 25/30 cm). Umplutura este formată din sediment cenuşiu amestecat cu multă cenuşă, lut ars şi cărbune. În această groapă a fost descoperită o piesă metalică, confecţionată dintr-o tablă de fier, îndoită şi cu capetele prinse cu nit, probabil din epoca medievală.
C5 Gr3 S05 caroul1b - (80 - 100/110) cm.
A fost acoperit de depunerile de sediment loessoid ce aparţin luim C2. Gr3 începe imediat sub sedimentul loessoid de amenajare ce apare la - (70 - 80) cm. Are forma unei alveolări (DG = 100 cm; A= 50/55 cm), săpată în depunerea de sediment cenuşiu ce aparţine lui T03 (depunere distrusă în epoca medievală).
Umplutura conţinea bulgări de sediment loessoid amestecat cu pleavă, dar fără materiale arheologice.
Gr3 este o amenajare în mantaua T03, săpată în al doilea nivel al mantalei, acoperită de stratul de sediment loessoid, care acoperă tot acest nivel de depunere.
C6 M1 S05 caroul2b - (80 - 160) cm
Este cel mai important complex arheologic descoperit în T03, care permite datarea acestui complex funerar. Este un mormânt de inhumaţie, care poate fi atribuit eneoliticului final, databil în a doua jumătate a mileniului IV a. Chr.
Groapa mormântului
A fost sesizată de la cca. - 80 cm, datorită sedimentului cenuşiu care contrasta cu sedimentul gălbui-cenuşiu din jur. Groapa M1, de formă rectangulară (A. max. = 110/120 cm; L. max. = 100 cm; l. max. = 50 cm), orientată pe direcţia NE - SV, pătrunde până în stratul de sediment loessoid; are gura acoperită cu un strat de sediment gălbui. La - 135/140 cm, dar de la suprafaţa actuală, a apărut un nou strat de amenajare din sediment gălbui, apoi sub acesta este stratul de sediment negru-brun în care s-a descoperit scheletul.
Defunctul fusese depus pe fundul gropii, în decubit dorsal, cu mâinile întinse pe lângă corp şi picioarele uşor flexate, căzute spre stânga; orientarea era SV-NE. Scheletul era puternic afectat, aproape distrus, păstrându-se doar unele părţi întregi şi în ordine atatomică. Nu au fost descoperite piese de inventar şi nici obiecte încadrabile în categoria ofrandelor, cu excepţia unui bulgăre de ocru roşu, depus la partea dreaptă a craniului. De asemenea, craniul a fost "vopsit" cu ocru, pe partea superioară a calotei craniene.
Nu s-au descoperit alte amenajări. Deasupra scheletului era depus un strat de sediment gălbui, amestecat cu mult nisip.
Lipsa inventarului îngreunează atribuirea culturală şi datarea mormântului, respectiv a T03. Cu toate acestea, forma gropii mormântului, poziţia scheletului şi prezenţa ocrului roşu în groapă şi pe oasele craniului face probabilă datarea mormântului la sfârşitul epocii eneolitice, anume orizontului de înmormântări cu ocru, şi atribuirea sa, posibil, culturii Folteşti.