Garvăn | Comuna: Jijila | Judeţ: Tulcea | Punct: Mlăjitul Florilor | Anul: 1994
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Şantierul arheologic Garvăn - Dinogeţia
Anul cercetarii:
1994
Perioade:
Preistorie; Antichitate;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană târzie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 160635.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Jijila
Localitate:
Garvăn
Punct:
Mlăjitul Florilor
Toponim:
Dinogetia
Localizare:
| 160635.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Jugănaru | Gabriel | responsabil | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Raport:
Aşezarea hallstattiană de la Garvăn - "Mlăjitul Florilor" se află în partea de nord-vest a Dobrogei, la aproximativ 3,5 km sud-est de cetatea Dinogeţia. Situată pe un promontoriu stâncos, aplatizat, cu o suprafaţă de aproximativ 2,5 ha, aşezarea este mărginită la vest şi la sud de apele bălţii Jijila. Primele cercetări au fost efectuate aici de membrii colectivului şantierului arheologic Dinogeţia în anul 1957. Începând cu anul 1992 au fost iniţiate cercetări cu caracter sistematic. Dacă în 1992 principalul obiectiv urmărit a constat în precizarea stratigrafiei aşezării, în campania din 1994 ne-am propus dezvelirea pe suprafeţe mari a unor complexe din zona centrală a aşezării - acolo unde stratul arheologic atinge 1 metru grosime.
În acest scop au fost trasate cinci casete pe un aliniament nord-sud, ce au flancat la vest secţiuniole IV şi V trasate în 1992.
Descrierea descoperirilor. În stratul de la baza aşezării am descoperit două bordeie de formă aproximativ rectangulară, şi trei gropi tronconice cu resturi menajere. Materialele descoperite în aceste complexe, cât şi în strat, aparţin atât fazei Babadag I, cât şi unei etape considerate în literatura de specialitate ca anterioară acestea - şi anume Coslogeni. Fazei Babadag I i-am atribuit fragmente ceramice constând din: ceşti cu o toartă supraînălţată, globulare sau teşite cu umărul pregnant, fundul plat sau in umbo, decorate cu o gamă de motive incizate, vase bitronconice şi tronconice, străchini cu buza invazată decorate sau nu cu motive canelate.
Materialele de factură Coslogeni constau din: vase urnă decorate sub buză sau pe pântec cu brâuri simple nealveolate, ceşti globulare cu fundul plat, lucrate dintr-o pastă grosieră. Tot acestei etape i-am atribuit o măciucă lucrată dintr-un corn de cervideu, ce are analogii perfecte în medii Noua II (Cobâlnea-Dealul Fetelor, R. Moldova), şi Sabatinovka (Jushni Bug, Ucraina), precum şi un răzuitor din os cu capătul bilenticulat - cu analogii în medii Noua Coslogeni. Ca şi în campania din 1992, cele două loturi de materiale nu au putut fi separate stratigrafic - ceea ce ne determină încă o dată să presupunem contemporaneitatea parţială a celor două elemente culturale. Descoperirile din stratul de la baza aşezării de la Garvăn-Mlăjitul Florilor (jud. Tulcea), unde fragmente ceramice hallstattiene timpurii decorate cu motive incizate apar în context cu fragmente ceramice şi obiecte de factura Coslogeni-Noua, ridică noi semne de întrebare referitoare la aportul pe care complexul cultural mai sus menţionat îl aduce la procesul de hallstattizare de la Gurile Dunării. De altfel, descoperirile de la Garvăn-Mlăjitul Florilor nu sunt singulare, "precedente" în acest sens existând la Siliştea-Conac şi Siliştea-Naziru (jud. Brăila), Bucu (jud. Ialomiţa) şi Grădiştea Coslogeni (jud. Călăraşi), unde materiale Coslogeni şi Babadag I au fost descoperite în acelaşi strat - fără posibilitatea separării stratigrafice a acestora. În ceea ce priveşte stratul al doilea al aşezării de la Garvăn-Mlăjitul Florilor, el aparţine în exclusivitate fazei Babadag II. Ca în majoritatea aşezărilor de tip Babadag din Dobrogea, acest strat este foarte consistent - în cazul de faţă având două-trei nivele de locuire în care am descoperit cinci locuinţee de suprafaţă şi zece gropi tronconice şi cilindrice cu resturi menajere. Varietatea gamelor de ornamentare prin imprimare a formelor ceramice, numeroasele obiecte din lut, os, piatră, bronz şi fier, sunt edificatoare pentru "explozia" culturală a comunităţii tracice din faza Babadag II a aşezării de la Garvăn-Mlăjitul Florilor. Dacă în 1992 menţionăm descoperirea a două complexe (un bordei şi o locuinţă de suprafaţă) aparţinând fazei Babadag III, în anul 1994 nu am descoperit nici un complex care să aparţină acestei faze. Din punct de vedere stratigrafic, cel de-al treilea strat este puţin consistent, pe de o parte datorită locuirii sporadice din faza Babadag III, iar pe de altă parte datorită lucrărilor agricole, cât şi a procesului de eroziune rapidă a solului nisipos.