Gârla Mare | Judeţ: Mehedinţi | Punct: km fluvial 840 | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Cercetări geofizice
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Agricultură şi subzistenţă; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 111792.02 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
Gârla Mare
Localitate:
Gârla Mare
Punct:
km fluvial 840
Localizare:
| 111792.02 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Stângă | Ion | responsabil | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Scurtu | Florin | participant | SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti |
Raport:
Cercetările geofizice (magnetometrice) au fost realizate în primăvara anului 2002 pe zona ocupată de villa rustica descoperită parţial prin mai multe campanii de cercetare arheologică.
Măsurătorile magnetometrice au fost efectuate de-a lungul a două profile informative, orientate VNV – ESE (azimut 1100), cu lungimea de 50 m fiecare, amplasate pe o zonă în care săpăturile arheologice au evidenţiat ziduri (construite dintr-un calcar cochilifer) aparţinând acestei villa rustica. Măsurătorile nu au fost perturbate (prin efect de relief) de aceste săpături, deoarece la sfârşitul campaniei precedente secţiunile arheologice au fost astupate cu pământul escavat din ele, astfel încât în momentul măsurătorilor ele nu erau vizibile în nici un fel la zi (suprafaţa, agricolă, era deja arată şi semănată).
Unul dintre profile a traversat chiar zona cercetată arheologic, celălalt a fost amplasat paralel cu primul, la distanţa de 6 m nord-est de acesta.
Se poate constata că de-a lungul profilului care traversează zona deja cercetată arheologic (curba marcată cu cerculeţe) apar foarte clar anomalii cu lungime de undă mică, cu amplitudini de până la 100 nT, care ar trebui să se suprapună cu poziţiile zidurilor evidenţiate în săpătură, în timp ce pe profilul vecin anomaliile sunt mult mai slabe, deşi sunt detectabile. Explicaţia este dată de prezenţa unui strat superior continuu de cărămizi şi ţigle fragmentare, rezultat probabil din dărâmarea acoperişurilor construcţiilor romane, care a rămas ca atare în zona profilului nord-estic, în timp ce în zona săpată aceste resturi tegulare au fost omogenizate şi amestecate cu pământul din întreaga săpătură. Cum materialele tegulare au o susceptibilitate magnetică mare, diferenţa se vede în efectul magnetometric: stratul de cărămizi şi ţigle bruiază parţial efectul construcţiilor din piatră de sub ele, astfel încât acestea din urmă apar sub formă de anomalii mult mai slabe.
Se remarcă de asemenea, în cele două profile, faptul că valorile câmpului magnetic sunt foarte diferite numai în zona centrală a acestora, pe o lungime de cca. 30 m, în timp ce valorile obţinute la capetele profilelor sunt foarte asemănătoare, ceea ce ne conduce la concluzia că profilul sud-vestic depăşeşte la ambele capete zona săpată şi acoperită ulterior.
Rezultatele obţinute în anul 2002 arată că cercetarea geofizică (în primul rând magnetometrică) poate evidenţia la Gârla Mare amplasamentul zonelor locuite (detectabile din cauza prezenţei stratului de resturi tegulare), dar poate şi să individualizeze, în mod diferit în funcţie de situaţia stratigrafică, temeliile zidurilor de calcar aflate sub suprafaţa solului.
Cercetările au fost realizate din fonduri ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării (programul CERES) şi vor continua şi în anul 2003.