Gârla Mare | Judeţ: Mehedinţi | Punct: km fluvial 840 | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Agricultură şi subzistenţă; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 111792.02 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
Gârla Mare
Localitate:
Gârla Mare
Punct:
km fluvial 840
Localizare:
| 111792.02 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Stângă | Ion | responsabil | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Scurtu | Florin | participant | SC GEI PROSECO SRL, Bucureşti |
Raport:
Campania de cercetare arheologică a anului 2002 a urmărit dezvelirea în totalitate a magaziei-depozit, cercetată parţial în anul 2001 şi descoperirea a noi construcţii adiacente fermei agricole.
Magazia-depozit a fost descoperită în întregime. Construcţia cu fundaţie de piatră are lungimea de 27 m şi lăţimea de 13,5 m, compartimentată în camere foarte mari şi de mărime medie, cu două faze de refacere şi extindere în acelaşi timp. Construcţia are zidurile exterioare groase de 0,60 m, păstrate pe înălţimi de 0,07-0,75 m, iar zidurile interioare, despărţitoare, late de numai 0,40-0,50 m. În interiorul acestor "camere" au fost descoperite mai ales vase de dimensiuni mari (amfore şi chiupuri, unele cu ştampile). Monedele descoperite ca şi condiţiile stratigrafice, ne confirmă propunerile anterioare de datare a aşezării între începutul secolului al II-lea şi prima jumătate a secolului al III-lea.
Prin secţiunea nr. 24 – trasată pe botul primei terase a Dunării, într-un loc cu multe fragmente ceramice, s-a urmărit descoperirea altor construcţii adiacente fermei. În secţiunea 24 a fost descoperită o locuinţă modestă, cu podea neamenajată.
Ineditul acestei locuinţe constă în existenţa unor fundaţii din piatră, nefasonată, legată cu pământ, completată pe una din laturi cu fundaţie şi zid din bolovani de chirpic. În mijlocul locuinţei a fost descoperită o vatră circulară, portabilă, lucrată în formă de cerc. Urmele păstrate pe vatră ne arată că ea a fost lucrată pe un pat de nuiele, undeva în afara locuinţei. În interiorul pereţilor vetrei se păstrează urme de nuiele folosite drept armătură. Uscată, vatra a fost adusă pe patul de nuiele în locuinţă şi arsă în timpul folosirii. Pe vatră, în urma unei distrugeri, au fost surprinse de prăbuşirea acoperişului, un opaiţ cu ştampila IANUARIUS, două mortaria, neştampilate, producţie locală, monede şi podoabe din bronz. Spaţiul locuinţei dezafectate în urma unui incendiu, a fost folosit ulterior ca depozit pentru rebuturile ceramice ale unui atelier de olar. A fost descoperită o cantitate impresionantă de fragmente ceramice, multe sparte, arse neuniform sau deformate la ardere. Printre ele 9 ştampile identice in solea şi alte două în formă de cârmă de vas, ne indică iarăşi o producţie locală.