Gârla Mare | Judeţ: Mehedinţi | Punct: km fluvial 840 | Anul: 2000
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport preliminar de cercetare arheologică.
Villa rustica de la Gârla Mare - Mehedinţi. Campania 2
Anul cercetarii:
2000
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Agricultură şi subzistenţă; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 111792.02 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
Gârla Mare
Localitate:
Gârla Mare
Punct:
km fluvial 840
Localizare:
| 111792.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Stângă | Ion | responsabil | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
Raport:
Staţiunea arheologică este situată pe fruntea primei terase a Dunării, în teren arabil, în partea de SV a comunei Gârla Mare. Pe staţiune este fixată borna din beton ce indică kilometrul fluvial 840.
Ferma agricolă şi anexele ei sunt cercetate sistematic din anul 1993. Rezultatele cercetării sunt importante atât prin aportul documentar - ştiinţific, cât şi prin bogăţia materialului arheologic rezultat.
Ferma se dovedeşte a fi o unitate de producţie complexă, cu activităţi agricole, de creşterea animalelor, olărit, prelucrarea metalelor, comerţ intern şi extern. În momentul de faţă trei sferturi din fermă este cercetată, iar zidăria acoperită cu pământ. Toate informaţiile rezultate până în acest moment al cercetării ne îndreaptă spre o încadrare cronologică largă între primele două decenii ale secolului al II-lea şi domnia lui Gordian al III-lea.
Obiectivele campaniei arheologice ale anului 2000 au fost următoarele:
1. Descoperirea incintei de SV a fermei şi a eventualelor construcţii anterioare.
2. Cercetarea arheologică în afara incintei, spre E, unde urme de zidărie şi mult material arheologic existent la suprafaţă presupun existenţa altor construcţii.
Pentru atingerea primului obiectiv a fost deschisă S. 15 cu dimensiunile de 50 x 4 m. A fost descoperită incinta de S a fermei şi poarta de intrare în fermă. Pe colţul de SV al incintei se găsea o locuinţă - turn cu misiune de apărare. Spre interior, la distanţă de 1 m de incintă, a fost descoperită zidărie din construcţiile interioare.
Pentru îndeplinirea obiectivului nr. 2 au fost trasate următoarele secţiuni: S. 16 şi S. 17 - cu dimensiunile de 16 x 4 m, amplasate pe malul surpat al Dunării, paralele între ele, cu un martor de 0,5 m. Aici au fost descoperite urme de zidărie ale unei construcţii de dimensiuni mari (12 x 7 m) legată probabil de activităţi portuare. S. 18, cu dimensiunile de 50 x 2 m, a fost trasată spre N la o distanţă de 50 m de S. 17. Între C. 1 - 11 au apărut nu mai puţin de 9 ziduri ce traversează secţiunea de la S la N. Este o zidărie ce îmbracă două tehnici diferite de construcţie.
a) Fundaţiile şi elevaţiile lucrate în tehnica cocciopesto sunt cele mai numeroase. Fundaţia are lăţimea de 0,6 m, iar înălţimea este păstrată uneori până la 0,6 m.
b) În a doua categorie intră numai două ziduri. Fundaţia lor este lucrată în tehnica cocciopesto, solidă, mai lată decât elevaţia care este lucrată din pietre nehaşurate, legate cu mortar. Nu excludem posibilitatea existenţei a două faze de zidărie.
Materialul arheologic este bogat şi variat: monede ce se întind cronologic de la Hadrian la Gordian III, multe fibule, inele din bronz şi argint, fragment dintr-o diplomă militară, fragment dintr-o plăcuţă din plumb cu reprezentarea cavalerului danubian, unelte, ceramică numeroasă din categoria de uz comun şi ceramică de tradiţie dacică.