În acest scop a fost trasată Secţiunea 8, de 30 x 2 m, spre est de incintă şi în continuarea secţiunii 2 din anul 1992.

Stratul de cultură bogat, începe imediat de lângă incintă, gros de cca.50 cm, subţiindu-se treptat spre est, până la dispariţia totală în ultimele carouri. O altă constatatre care se poate face, este că, deşi materialul arheologic în strat este bogat şi variat, lipsesc fragmentele de ţigle şi olane, precum şi piatra nefasonată. Tot în această secţiune au fost descoperite 5 gropi menajere, grupate până în caroul 9 al secţiunii 8. De aici, concludem că, ne aflăm în afara perimetrului construit, că această zonă se întinde în vestul incintei. Dintre cele 5 gropi menajere, cea mai mare şi bogată arheologic este groapa nr.2, din caroul 2 al secţiunii 8. Are formă neregulată cu diametrul maxim de cca. 2 m. În această groapă au fost găsite multe fragmente ceramice aparţinând unor vase de dimensiuni mari (spre exemplificare - fragmente de la 5 amfore). Întreg materialul ceramic este spart anterior şi depozitat ulterior în groapă. Alături de ceramică, multe oase de animale mari, urme de cenuşă şi cărbune. În groapă a fost găsită o fibulă din bronz de tipul "genunchi" şi un fragment dintr-o statuetă romană din ceramică, lucrată într-un tipar bivalv. S-a găsit jumătatea din spate a statuetei, ce pare a avea pe cap o bonetă frigiană. În groapa nr.5 din caroul 8 a fost găsită şi o monedă de bronz de la Antoninus Pius. A doua etapă a cercetării din acest an este localizată spre nord de zona construită şi în vestul incintei. În acest sens, a fost deschisă S9, de 10 x 1 m, la nord SI/1992, păstrând un martor de 2m. Scopul este urmărirea zidului de "incintă" spre nord şi eventualitatea apariţiei unor noi construcţii. În acelaşi scop, au fost deschise, tot spre nord, S10 de 30 x 2 m şi S11 de 15 x 2 m.

În carourile 3 - 5 ale S9 şi S10, apare o mare aglomerare de material: pietre de construcţie, fragmente de ţiglă, cărămizi şi olane, fragmente ceramice din vase de dimensiuni mari, oase de animale mari. Groapa, atât cât a fost prinsă în cele două secţiuni, are dimensiuni foarte mari, cu adâncimea de 1,05 m. Probabil, iniţial, a fost o groapă din care a fost excavat pământul necesar construcţiei, după care a devenit groapă menajeră. Aici, au fost găsite multe fragmente din amfore, chiupuri şi 3 vase de dimensiuni mari, probabil de formă conică, cu gura largă şi apucători pe interiorul buzei. Totul era în amestec cu pietriş ca cel folosit la paviment sau la fundaţia construcţiilor. În perimetrul gropii a fost găsit un denar al împăratului Traian. Faptul că, în groapa din S9 şi S10 au fost găsite fragmente ceramice care s-au întregit cu altele găsite în gropile din S8, ne consolidează concluzia că, în ambele cazuri avem de-a face cu gropi menajere.

Materialul arheologic. Ceramica găsită, în general fragmentară, este dispersată pe toată suprafaţa cercetată, dar, mai ales, în gropi. Ceramica de import, descoperită în cantităţi mai mici, aparţine vaselor cu decor în tehnica barbotinei, ornamentate cu motivul frunzei lanceolate şi a ciorchinelui de strugure stilizat. Interesant este că, pentru prima oară, această tehnică de ornamentare - apare pe un vas de dimensiuni mari (diam. gurii de 26 cm), cu o pastă ce aparţine mai degrabă ceramicii de uz comun. Pasta şi forma vasului aparţin unui tip comun foarte răspândit în aşezarea de la Gârla Mare, lucru ce ne îndeamnă să bănuim că, ar fi produs într-un atelier local.

Pe un alt fragment ceramic, de culoare gri-cenuşie, se păstrează un ornament din ove ştampilate. Amfore. S-au descoperit un număr impresionant de fragmente, fără a putea stabili însă, o tipologie a lor. Mortaria. S-a descoperit un singur fragment aparţinând unui vas de dimensiuni mici, cu pereţii subţiri (10-11 mm), buza evazată. Ceramica locală de uz comun. Este reprezentată prin toate formele cunoscute ale ceramicii romane provinciale. Alte materiale arheologice. O cheie de formă deosebită, are corpul din bronz masiv-turnat, de formă pătrată, iar partea activă din fier; un ciocănel de bijutier (lungimea 11,5 cm); un inel dintr-o pastă sticloasă de culoare neagră, aplicaţii ornamentale în relief, dintr-o pastă sticloasă, dar de culoare albă; o cataramă de curea de bronz; o fibulă cu genunchi, cu resort spiralic; partea din spate a unei statuete din lut, lucrată în tipar bivalv. Aşa cum se vede în spărtură, avea mâna stângă ridicată în sus, iar pe cap purta o bonetă frigiană. Un denar emis de Traian, ce poartă titlul de Germanicus şi un bronz emis de Antonius Pius, completează seria descoperirilor mai deosebite. În afara perimetrului aşezării, în malul surpat al Dunării, a fost descoperit şi un brăzdar de plug din fier masiv.

Concluzii: avem un singur nivel de cultură aparţinând sec. II-III. În S8 - din estul incintei - nivelul de cultură este mai gros în primele carouri de lângă incintă, subţiindu-se treptat până la dispariţie, în ultimele carouri. Probabil zona "construită" - se extinde tot spre vest de incintă.