Gârla Mare | Judeţ: Mehedinţi | Punct: Villa rustica | Anul: 2004


Descriere:

Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 111792.02 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
Gârla Mare
Localitate:
Gârla Mare
Punct:
Villa rustica
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Stângă Ion responsabil Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin
Raport:
Campania anului 2004 şi-a propus ca obiectiv cercetarea unor spaţii, destul de întinse după părerea noastră, aflate în partea de S a complexului arheologic numit de noi villa rustica, spaţiu cuprins între ferma propriu-zisă şi construcţia legată de activităţi diferite pe Dunăre. Locul a fost ales pe o suprafaţă unde materialele arheologice: fragmente de ţigle, tuburi de hypocaust, mortar, fragmente ceramice şi o mare parte de pământ ars, fuseseră scoase de brazda plugului. Pe această aglomerare de material arheologic a fost trasată S30, magistrală pe mijlocul ei şi orientată E-V, paralelă cu Dunărea, precum majoritatea secţiunilor noastre anterioare. S30 – magistrală cu dimensiunile de 20x2 m după care au urmat secţiunile S31–S33 fiecare de 7x2 m, amplasate la N şi la S de S20, de către un mortar între ele de 0,05 m. Secţiunile 31-33 au urmărit spre N şi spre S construcţia semnalată în secţiunea magistrală (S30). Zidăria construcţiei apărute este realizată din aceeaşi piatră calcaroasă ca şi construcţiile precedente. Zidăria a apărut la suprafaţă, distrusă fiind în cea mai mare parte de brazda plugului. Ea reproduce o construcţie interesantă, cu numai trei laturi. Laturile de S şi N sunt lungi de 3,5 şi respectiv 4 m, groase de 0,6 m şi legate cu mortar, latura de V, păstrată parţial, are o grosime de 0,4 m, iar pietrele sunt legate cu un pământ galben albicios. Între cele două laturi de S şi de V, avem un spaţiu de 5,8 m. Acest spaţiu este împărţit în mod egal de un zid despărţitor lucrat din cărămidă legată cu pământ, lung de 4 m. Primele trei rânduri de cărămizi ale capului estic sunt aşezate pe lăţime, păstrate în elevaţie, câte două, formează un fel de platformă lungă de 1 m şi lată de 0,5 m, în continuare lăţimea zidului este dată de lăţimea cărămizii: 0,4 m. Zidul de cărămidă este aşezat pe un pat de pământ galben-albicios bine bătut. Spre V pare să fi fost lăsat un spaţiu de trecere de 0,8 m capul estic al zidului a suferit o amenajare specială: de o parte şi de alta fiind zidiţi doi piloni de susţinere (?) realizaţi din piatră legată cu mortar cu dimensiunile 1x4 m. Pe capul acestui ansamblu, exact pe mijloc a fost turnată o platformă de 1,3x0,9 m lucrată în tehnica cocciopesto. Nici pilonii, nici platforma nu sunt legate organic de zidul de cărămidă. În perimetrul construcţiei, pe lângă ceramică din categoria gri-cenuşie zgrunţuroasă, am descoperit câteva tegulae mamatae, un tub de hypocaust întreg şi altele fragmentare. Ca şi restul construcţiilor şi aceasta este datată în sec. II–III p. Chr.
Rezumat:

Campania anului 2004 şi-a propus ca obiectiv cercetarea unor spaţii, villa rustica, spaţiu cuprins între ferma propriu-zisă şi construcţia legată de activităţi diferite pe Dunăre. Locul a fost ales pe o suprafaţă unde materialele arheologice: fragmente de ţigle, tuburi de hypocaust, mortar, fragmente ceramice şi o mare parte de pământ ars, fuseseră scoase de brazda plugului. Zidăria construcţiei apărute este realizată din aceeaşi piatră calcaroasă ca şi construcţiile precedente. Zidăria a apărut la suprafaţă, distrusă fiind în cea mai mare parte de brazda plugului. Ea reproduce o construcţie interesantă, cu numai trei laturi. În perimetrul construcţiei, pe lângă ceramică au fost descoperite câteva tegulae mamatae, un tub de hypocaust întreg şi altele fragmentare. Ca şi restul construcţiilor şi aceasta este datată în sec. II–III p.Chr.