Fulgeriş | Comuna: Pânceşti | Judeţ: Bacău | Punct: Dealul Fulgeriş /„La 3 cireşi” | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare fortificată; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 24221.02 |
Județ:
Bacău
Unitate administrativă:
Pânceşti
Localitate:
Fulgeriş
Punct:
Dealul Fulgeriş /„La 3 cireşi”
Localizare:
| 24221.02 |
Lista Ilustrațiilor - 21
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Istina | Lăcrămioara Elena | responsabil | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Prisecaru | Dănuţ | participant | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Tasimova | Imren | participant | Institut für Ur-und Frühgeschichte, Universität din Erlagen-Nürnberg, Germany |
| Niessner | Andreas | participant | Institut für Ur-und Frühgeschichte, Universität din Erlagen-Nürnberg, Germany |
| Hattermann | Merlin | participant | Institut für Ur-und Frühgeschichte, Universität din Erlagen-Nürnberg, Germany |
| Bodi | George | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
Raport:
Situl cucutenian de la Fulgeriş a beneficiat de o nouă cercetare arheologică non-distructivă, realizată în urma Protocolului încheiat între instituţia băcăuană, Institut für Ur- und Frühgeschichte, Friedrich-Alexander - Universität Erlangen-Nürnberg şi Institutul de Arheologie Iaşi, coordonatorul acestui proiect fiind dr. Carsten Mischka(1). Scanarea sitului de la Fulgeriş a avut loc în perioada 10-12 martie 2015, iar din datele preliminare se pare că resturile de locuire pe Dealul Fulgeriş depăşesc un hectar. Scanarea din acest an a cuprins o zonă mai amplă ca întindere, decât cea realizată în 2009. Precizăm că aşteptăm rezultatele finale ale acestei cercetări.
În urma acestor scanări am încercat o verificare a zonei ce presupunea un potenţial nou al sitului amplasat pe proprietatea Ţârlea Maria. Din păcate, lucrările agricole care se desfăşoară în continuare pe perimetrul sitului de la Fulgeriş ne-au împiedicat să reuşim trasarea unei secţiuni de verificare în perimetrul nou semnalat de scanările arheomagnetice.
Confruntându-ne cu realitatea din teren, am trasat o secţiune pe singura proprietate din perimetrul staţiunii arhelogice, pe care în ultimii ani nu se practica o agricultură anuală (cu menţiunea că acum doi ani proprietarul a plantat pe acest teren pomi fructiferi). Astel, cercetările arheologice în situl cucutenian de la Fulgeriş s-au desfăşurat în perioada 10 august-01 septembrie 2015 şi au constat în trasarea secţiunii S XVI, plasată paralel, spre nord, cu secţiunea S XV/ 2014, despărţite de un martor de 0,50 m. Secţiunea S XVI, cu dimensiunile de 10 x 6 m, orientată NE-SV a fost amplasată pe proprietatea Fodor V. Floarea şi Fodor D. Vasile.
Finanţarea cercetărilor a fost asigurată de Consiliul Judeţean Bacău. Forţa de muncă a fost asigurată cu săteni din satul Fulgeriş, angajaţi cu Convenţie civilă.
Prin cercetările arheologice întreprinse în acest sit, în perioada anilor 2003-2015, a fost cercetată o suprafaţă de 693,5 mp.
Cercetările arheologice realizate până în prezent au surprins un număr de nouă locuinţe cucuteniene, faza Cucuteni A3, şi un număr de 57 de complexe închise (gropi menajere sau de cult, datate din perioadele: eneolitic, începutul epocii bronzului, epoca geto-dacă – sec. I î.Hr.-I d.Hr.). Astfel, obiectivele cercetării arheologice în acest sit rămân în continuare salvarea resturilor de locuire cucuteniene de la degradarea anuală a terenului ce se manifestă prin eroziune, alunecări de teren, precum şi arătura anuală care afectează grav stratul arheologic. Pe toată suprafaţa cercetată până în prezent nu a mai fost surprins un nivel de locuire ulterior perioadei cucuteniene, tocmai datorită degradării stratului arheologic, fiind descoperite din perioadele epocii bronzului şi perioadei geto-dace doar gropi menajere.
Prin trasarea secţiunii S XVI, care este amplasată în imediata apropiere a şanţurilor de apărare cucuteniene, cercetate prin secţiunea S XI/ 2010, se poate observa că suntem în marginea nord-vestică a aşezării cucuteniene (fig. 5), resturile de locuire fiind sporadice pe cuprinsul acestei secţiuni. Resturi aparţinând locuirii cucuteniene se pot observa doar în colţul sud-estic al secţiunii. Astfel, prin cercetarea secţiunii S XVI au fost descoperite patru gropi dacice, numerotate în continuarea celor descoperite în campaniile anterioare cu: Gr. 53 (aceasta fiind surprinsă pe jumătate în secţiunea S XV, cercetată în 2014), Gr. 55, Gr. 56 şi Gr. 57.
În perimetrul carourilor c. 6-7 a, la adâncimea de -0,20 m, a început să se întrevadă resturile gropii Gr. 53 (fig. 7), surprinsă pe jumătate în cuprinsul secţiunii S XV/ 2014, fiind clar conturată la adâncimea de -0,25m. Pământul de umplutură al acestei gropi este negricios, iar materialul arheologic este sărăcăcios şi constă în câteva fragmente de oase şi fragmente ceramice (majoritatea lucrate la roată, de culoare cenuşie, specifice ceramicii geto-dace din secolele I î.Hr.-I d.Hr.). Din profilul acestei gropi se poate observa că această groapă a fost săpată în trepte. În această secţiune groapa dacică Gr. 53 s-a adâncit până la -1,25 m, lămurind practic poziţia acesteia faţă de groapă cucuteniană Gr. 53A, surprinsă în secţiunea S XV/ 2014, care s-a intersectat parţial cu Gr. 53 în S XV/ 2014, fiind clar că groapa dacică a secţionat spre sud groapa cucuteniană Gr. 53A.
În perimetrul carourilor c. 4-5 b-c, la adâncimea de -0,25, m, a început să se contureze o altă groapă, de formă ovală, numerotată Gr. 55 (fig. 8). Această groapă a fost cercetată pe jumătate, fiind cercetată iniţial jumătatea estică a complexului (fig. 8 b-d). Pământul de umplutură din această groapă este de culoare brun închis, bine tasat. Materialul arheologic este sporadic (câteva fragmente ceramice, de lutuieli şi oase). La adâncimea de -0,95-1,00 m au fost descoperite trei coprolite, câteva oase şi fragmente ceramice, între care şi câteva specifice epocii geto-dacice, lucrate la roată, din sec. I î.Hr.-I d.Hr. Groapa dacică Gr. 55 a fost săpată până la adâncimea de -1,30 m de la nivelul actual de călcare.
În carourile c. 4-5 a, la adâncimea de -0,25 m, s-au conturat resturile gropii Gr. 56 (fig. 9). În umplutura acestei gropi, în caroul c. 5 a, între adâncimile -0,35-0,80 m, materialul arheologic este sporadic, dar s-au descoperit mai multe fragmente ceramice dacice, lucrate la roată. Pământul de umplutură al acestui complex este negricios şi tasat. În umplutura acestei gropi, la adâncimile de -1,00-1,15 m s-au descoperit oase, lutuieli şi câteva fragmente ceramice, specifice epocii geto-dacice, lucrate la roată, din sec. I î.Hr.-I d.Hr. Groapa dacică Gr. 56 s-a adâncit până la -1,70 m.
În perimetrul carourilor c. 9-10 f, adâncimea de -0,25 m, s-a conturat în profilul nordic al secţiunii S XVI, jumătatea gropii Gr. 57 (fig. 10), între metrii 7,70-9,10. În umplutura gropii, între adâncimile -0,70-0,80 m au fost descoperite mai multe oase de mici dimensiuni, precum şi fragmente ceramice, între care şi fragmente ceramice lucrate la roată, specifice secolelor I î.Hr.-I d.Hr. Groapa dacică, Gr. 57, cu un material arheologic sărăcăcios ca inventar, s-a adâncit până la -1,55 m.
După finalizarea cercetării secţiunii S XVI, s-a demontat martorul de 0,50 m păstrat între secţiunile S XV şi S XVI, fiind recuperate numeroase fragmente ceramice ce vor fi corelate cu descoperirile din cele două secţiuni în vederea restaurării pieselor sparte in situ în aceste zone.
Prin cercetarea secţiunii S XVI a fost surprinsă limita de NV a aşezării cucuteniene, adiacentă şanţurilor de apărare, fiind evident că în această zonă spaţiul locuit al comunităţii cucuteniene este extrem de redus. Practic în cuprinsul secţiunii S XVI au fost cercetate patru complexe închise datate în perioada geto-dacică, fapt ce confirmă încă o dată că aşezările care au ocupat Dealul Fulgeriş nu s-au suprapus pe aceeaşi suprafaţă a terenului.
Materialul arheologic descoperit în campania 2015 în situl de la Fulgeriş este în cea mai mare parte în curs de prelucrare, atât din punct de vedere al restaurării(2), cât şi al inventarierii, urmând a completa prin studii dedicate patrimoniului descoperit prezentul raport preliminar.
Suprafaţa sitului arheologic de pe Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi fiind propietate privată şi folosită ca teren agricol afectează anual ceea ce se mai păstrează din resturile preistorice din situl cucutenian. Acest fapt ar trebui să genereze o cercetare integrală a sitului într-un timp cât mai scurt, pentru a salva cât mai multe informaţii şi artefacte preistorice ce ar putea reconstitui aşezarea din acest punct, amplasat în zona colinară a judeţului Bacău.
Astfel, considerăm că este în continuare importantă realizarea de cercetări în situl de la Fulgeriş, atât pentru valoarea patrimoniului descoperit în urma acestor cercetări, precum şi pentru a creiona tipologia aşezării cucuteniene de pe Dealul Fulgeriş.
Bibliografie:
Note:
1.
1. Din colectiv au făcut parte: Merlin Hattermann, Andreas Niessner, Imren Tasimova (Institutul de Pre- şi Protoistorie al Univ. Friedrich-Alexander Erlangen-Nürnberg), George Bodi (Institutul de Arheologie Iaşi) şi Lăcrămioara-Elena Istina (Complexul Muzeal ”Iulian Antonescu” Bacău).
2. Mulţumim colegilor din cadrul Compartimentului de restaurare, Iulia Voinescu şi Petru Voinescu, pentru ajutorul acordat în cadrul prelucrării şi restaurării materialului descoperit în situl de la Fulgeriş.