Fulgeriş | Comuna: Pânceşti | Judeţ: Bacău | Punct: Dealul Fulgeriş /„La 3 cireşi” | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 24221.02 |
Județ:
Bacău
Unitate administrativă:
Pânceşti
Localitate:
Fulgeriş
Punct:
Dealul Fulgeriş /„La 3 cireşi”
Localizare:
| 24221.02 |
Lista Ilustrațiilor - 25
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Istina | Lăcrămioara Elena | responsabil | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Bucşă | Valentin | participant | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
Raport:
În perioada 14 iulie - 16 august 2014 s-au desfăşurat lucrările celei de-a unsprezecea campanii arheologice preventive în situl cucutenian de la Fulgeriş. Secţiunea S XV a fost trasată în paralel, spre nord, cu secţiunea S XIV/ 2013, cu un martor de 0,50 m, după coordonatele vechii secţiuni şi amplasată în planul topografic de specialistul Andrei Asăndulesei (1), de la Platforma ARHEOINVEST de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi. Secţiunea S XV, cu dimensiunile de 10 x 6 m, orientată NE-SV a fost amplasată pe proprietatea Fodor V. Floarea şi Fodor D. Vasile.
Din păcate pentru situl cucutenian, proprietarul actual al terenului Fodor Constantin, pe proprietatea căruia ne-am amplasat secţiunile arheologice în ultimii ani, tocmai deoarece era o proprietate care nu era propice pentru agricultură, prin amplasarea acesteia în pantă, în primăvara anului 2014 a plantat pe proprietatea sa pomi fructiferi, care au afectat situl prin săparea gropilor de plantare a pomilor. Oricum toată suprafaţa sitului cucutenian de pe Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, fiind propietate privată şi folosită ca teren agricol afectează anual ceea ce se mai păstrează din resturile preistorice din satul cucutenian, acest lucru ar trebui să genereze o cercetare integrală a sitului într-un timp cât mai scurt, pentru a salva cât mai multe informaţii şi artefacte preistorice ce ar putea reconstitui aşezarea preistorică din acest punct, amplasat în zona colinară a judeţului Bacău.
Finanţarea cercetărilor a fost asigurată de Consiliul Judeţean Bacău. Forţa de muncă a fost asigurată cu săteni din satul Fulgeriş, angajaţi cu Convenţie civilă.
Prin cercetările arheologice întreprinse în acest sit, în perioada anilor 2003-2014, a fost cercetată o suprafaţă de 633,5 mp din suprafaţa de circa 1 ha pe care se întinde aşezarea cucuteniană.
Cercetările arheologice realizate până în prezent au surprins un număr de nouă locuinţe cucuteniene, faza Cucuteni A3, şi un număr de 54 de complexe închise (gropi menajere sau de cult, datate din perioadele: eneolitic, începutul epocii bronzului, epoca geto-dacă – sec. I î.Hr.-I d.Hr.). Astfel, obiectivele cercetării arheologice în acest sit rămân în continuare salvarea resturilor de locuire cucuteniene de la degradarea anuală a terenului ce se manifestă prin eroziune, alunecări de teren, precum şi arătura anuală care afectează grav stratul arheologic. Pe toată suprafaţa cercetată până în prezent nu a mai fost surprins un nivel de locuire ulterior perioadei cucuteniene, tocmai datorită degradării stratului arheologic, fiind descoperite din perioadele epocii bronzului şi perioadei geto-dace doar gropi menajere. În acest context, ne propunem ca pe viitor să cercetăm întreaga suprafaţă pe care se întinde aşezarea cucuteniană de la Fulgeriş, pentru a vedea numărul locuinţelor din cadrul aşezării, tipul şi mărimea acestora, precum şi modul lor de amplasare în cadrul aşezării, instalaţii de foc, tipul anexelor, numărul şi forma complexelor închise etc.
Pe suprafaţa secţiunii S XV, trasată în 2014, au fost cercetate resturile locuinţei L9, precum şi resturile a cinci complexe închise, în cazul de faţă fiind vorba de gropi menajere, numerotate în continuarea celor descoperite în campaniile anterioare cu: Gr. 51 (aceasta fiind surprinsă pe jumătate în secţiunea S XIV cercetată în 2013), Gr. 52, Gr. 53, Gr. 53A, Gr. 54.
Între resturile locuinţei L9, cercetate în carourile c. 1-4 a-f, la adâncimile -0,30-0,40 m, pe lângă fragmentele ceramice, fragmentele de lutuieli provenite de la pereţii acesteia, au fost descoperite şi resturile mozaicale de la spărturile de vatră, fapt ce atestă existenţa sistemului de încălzire al acestei locuinţe preistorice. Alte artefacte prelevate de pe suprafaţa acestei locuinţe constau în unelte din silex şi piatră, vase ce sunt în curs de restaurare la laboratorul muzeului băcăuan, dar şi frumoase statuete antropomorfe decorate cu incizii, specifice acestei culturi preistorice.
În perimetrul carourilor c. 9-10 a-b, la adâncimea de -0,40 m s-a profilat groapa Gr. 52, care este de mici dimensiuni în diametru (75x80 cm) şi este de formă aproximativ rotundă. Pământul de umplutură al acestei gropi este de culoare brun închis. Prin cercetarea acestei gropi, între adâncimile de -0,40-0,50 m, au fost descoperite fragmente ceramice, fragmente de oase de animale şi mici pigmenţi de cărbune. Tot în umplutura acestei gropi, la adâncimea de -0,85 m, în caroul c. 10b s-a descoperit un con de lut de mici dimensiuni, având vârful rupt din vechime. La adâncimea de -1,10 m groapa Gr. 52 s-a îngustat având dimensiunile de 67x62 cm în diametru. Groapa Gr. 52 s-a finalizat de cercetat la adâncimea de -1,55 m de la nivelul actual de călcare.
În carourile c. 6-7f, la adâncimea de -0,35 m s-a conturat o altă groapă, Gr. 53, fiind jumătate din aceasta, restul acesteia fiind în nordul secţiunii trasate în această campanie. Pământul de umplutură al acestei gropi este negricios. Prin cercetarea acestei gropi, la adâncimea de -0,50 m s-a constatat că aceasta s-a retras de la metrul 6,27. Materialul recoltat din umplutura acestei gropi a indicat faptul că aceasta a fost săpată de populaţia din secolele I î.Hr.-I d.Hr. care a locuit pe acest deal, fiind materializată prin ceramică specifică culturii geto-dace. Între adâncimile -1,50-1,65 m, s-a constatat un amestec de materiale cucuteniene cu cele dacice, ceea ce ne-a condus la ideea că avem de a face cu o suprapunere de gropi din perioade istorice diferite, şi anume groapa Gr. 53 a fost săpată de populaţia geto-dacă peste o altă gropă săpată de populaţia preistorică din perioada culturii Cucuteni, denumită de noi Gr. 53A.
Pentru a lămuri această situaţie a fost trasată o casetă de 1,30 x 1,30 m pentru a lărgi suprafaţa de cercetare şi a lămuri relaţiile şi contextele dintre cele două gropi Gr. 53 şi Gr. 53A. Astfel, s-a putut constata faptul că era o suprapunere de gropi săpate în epoci diferite. Prin cercetarea casetei trasate, în caroul c. 8d, la adâncimea de -1,55 m a fost descoperit un vas cucutenian, descoperit întreg, ceea ce demonstrează faptul că a fost depus intenţionat în această groapă. Vasul este modelat din pastă fină, de culoare cărămizie (dimensiuni H = 19 cm, D. gurii = 15 cm), pictat tricrom, cu motive spiralice; prezintă două tortiţe amplasate la baza gâtului, perforate orizontal. Deoarece acest vas a fost descoperit în colţul casetei de prelungire trasate de noi, am procedat la lărgirea din nou a suprafeţei de cercetare, pentru a delimita şi cerceta, în întregime gropa cucuteniană Gr. 53A. Astfel, în caroul c. 8d, la -0,95 m a fost descoperit depunerea unui schelet de animal, care a fost prelevat până la adâncimea de -1,20-1,25 m. Este vorba despre o specie de mistreţ, probabil pui, din datele preliminare deţinute până acum, care a fost sacrificat şi depus în groapa cucuteniană. Resturile acestuia au fost prelevate şi vor fi date spre analiză specialiştilor în arheolozoologie.
În perimetrul caroului c. 3f, la -1,00 m, s-a conturat, în profilul nordic al secţiunii S XV, un alt complex închis, Gr. 54, care are pământul de umplutură negru cu lentile de pământ galben. Din umplutura acestei gropi au rezultat câteva fragmente ceramice. Această groapă a fost săpată din vechime până la adâncimea de -1,80 m.
După finalizarea cercetării secţiunii S XV, s-a demontat martorul de 0,50 m păstrat între secţiunile S XIV şi S XV, fiind recuperate numeroase fragmente ceramice ce vor fi corelate cu descoperirile din cele două secţiuni în vederea restaurării pieselor sparte in situ în aceste zone.
Materialul arheologic descoperit în campania 2014 în situl cucutenian de la Fulgeriş este în cea mai mare parte în curs de prelucrare, atât din punct de vedere al restaurării (2), cât şi al inventarierii, urmând a completa prin studii dedicate patrimoniului descoperit prezentul raport preliminar.
Considerăm că este în continuare importantă realizarea de cercetări în situl cucutenian de la Fulgeriş, atât pentru valoarea patrimoniului descoperit în urma acestor cercetări, precum şi pentru a creiona tipologia aşezării cucuteniene de pe Dealul Fulgeriş.
Bibliografie:
Note:
1.
1. Căruia îi mulţumim din nou pentru colaborare şi pe această cale.
2. Mulţumim colegilor din cadrul Compartimentului de restaurare, Iulia Voinescu şi Petru Voinescu, pentru ajutorul acordat în cadrul prelucrării şi restaurării materialului descoperit în situl de la Fulgeriş, precum şi colegei Andra Iuliana Ciocârlan pentru sprijinul acordat în desenarea unor piese.