Fulgeriş | Comuna: Pânceşti | Judeţ: Bacău | Punct: Dealul Fulgeriş/La 3 cireşi | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; La Tène târziu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 24221.02 |
Județ:
Bacău
Unitate administrativă:
Pânceşti
Localitate:
Fulgeriş
Punct:
Dealul Fulgeriş/La 3 cireşi
Localizare:
| 24221.02 |
Lista Ilustrațiilor - 16
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bucşă | Valentin | participant | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Istina | Lăcrămioara Elena | participant | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Gania | Silviu | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Tencariu | Felix Adrian | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Raport:
Campania arheologică din 2012 în situl cucutenian de la Fulgeriş s-a desfăşurat în perioada 16.07 – 10.08.2012. În data de 16.07.2012 împreună cu un colectiv din cadrul Platformei ARHEOINVEST de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi, format din Silviu Gania şi Felix-Adrian Tencariu, ne-am deplasat la Fulgeriş în vederea amplasării, cu staţia topografică, a secţiunilor pentru cercetare din această campanie. Astfel, s-a delimitat traseul secţiunii S XIII (de dimensiuni 10 x 6 m, orientată NE-SV), amplasată paralel cu secţiunea S XII/ 2011, cu un martor lăsat între acestea de 50 cm. S-a delimitat, de asemenea, o altă secţiune S IV (dimensiuni 29 x 1,5 m, orientată NV-SE), paralelă cu secţiunea S XI/2010, urmărindu-se traseul celor două şanţuri de apărare, cercetate prin secţiunea din 2010; această secţiune a fost amplasată pe proprietatea Ţârlea Maria.
Deschiderea celor două secţiuni nu a fost realizată concomitent, iar după finalizarea cercetării secţiunii S XIII, din motive financiare, nu s-a trecut la cercetarea secţiunii S IV, fiind astfel încheiată campania fără a mai cerceta această secţiune, urmând a fi realizată anul viitor.
Finanţarea cercetărilor a fost asigurată de Consiliul Judeţean Bacău. Forţa de muncă a fost asigurată cu săteni din satul Fulgeriş, angajaţi în baza Registrului de zilieri conform Legii nr. 52/ 2011.
În cele nouă campanii de cercetări arheologice în acest sit, întreprinse în perioada anilor 2003-2012, a fost cercetată o suprafaţă de 513,5 mp din suprafaţa de circa 1 ha pe care se întinde aşezarea cucuteniană. Suprafaţa de 1 ha a fost stabilită şi în urma cercetărilor arheomagnetice realizate în anul 2009 de către o echipă de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi, în cadrul programului ARHEOINVEST1.
Cercetările arheologice realizate până în prezent au surprins un număr de şapte locuinţe cucuteniene, faza Cucuteni A3, şi un număr de 45 de complexe închise (gropi menajere datate din perioadele: culturii Cucuteni, epocii bronzului de început, epocii geto-dace – sec. I a.Chr.-I p.Chr.). Astfel, obiectivele cercetării arheologice în acest sit rămân în continuare salvarea resturilor de locuire cucuteniene de la degradarea anuală a terenului ce se manifestă prin eroziune, alunecări de teren, precum şi arătura anuală care afectează grav stratul arheologic. Pe toată suprafaţa cercetată până în prezent nu a mai fost surprins un nivel de locuire anterior perioadei cucuteniene, tocmai datorită degradării stratului arheologic, fiind descoperite din perioadele epocii bronzului şi perioadei geto-dace doar gropi menajere. În acest context, ne propunem ca pe viitor să cercetăm întreaga suprafaţă pe care se întinde aşezarea cucuteniană de la Fulgeriş, pentru a vedea numărul locuinţelor din cadrul aşezării, tipul şi mărimea acestora, precum şi modul lor de amplasare în cadrul aşezării, instalaţii de foc, tipul anexelor, numărul şi forma complexelor închise, etc.
Prin cercetarea secţiunii S XIII au fost surprinse resturile locuinţei L 7, descoperită în partea estică a secţiunii (aceasta nefiind cercetată pe toată suprafaţa, deoarece cealaltă jumătate a locuinţei se află pe altă proprietate); resturile de lutuieli sunt concentrate în 1-5 a-f (aproximativ metrul 4,90), cu precădere între adâncimile -0,30 -0,50 m. Deoarece este vorba din nou despre o locuinţă de suprafaţă construită fără podea (ca şi celelalte locuinţe descoperite până în prezent în acest sit), este dificil de precizat mai exact suprafaţa locuinţei.
În partea vestică a secţiunii, în perimetrul 6-10 a-f, la -0,20-0,30 m, s-au descoperit resturi arheologice (lutuieli, fragmente mozaicale de la vatră, fragmente ceramice, obiecte din piatră sau os etc.), mai sporadice decât în locuinţă, însă oarecum concentrate; în această zonă este posibil să fi existat o anexă a locuinţei L 7, fapt indicat şi de descoperirea unui rest de vatră, descoperit în caroului 9 d, -0,20 m. În urma secţionării vetrei, de mici dimensiuni s-a constatat că aceasta a fost construită direct pe sol şi are o grosime de 4-5 cm; fragmentele mozaicale rezultate în urma spargerii vetrei sunt de dimensiuni foarte mici (2-3 cm). Menţionăm de asemenea că în preajma acestei amenajări, 9 c, -0,20 m a fost descoperit un recipient confecţionat din corn de cerb. Acesta are două braţe, unul mai înalt, fragmentar, iar cel mai mic prezintă o şlefuire foarte fină a marginilor. Are următoarele dimensiuni: L max = 21,5 cm, H max = 9,9 cm, H min = 4,6 cm (măsurat pe extremitatea braţelor), are baza ovală cu dimensiunile de 5,9 x 5,1 cm şi înălţimea pe mijlocul bazei de 5,7 cm.
În zona aşa-zisei „anexe”, în perimetrul caroului 9 c-d, -0,30-0,35 m a apărut o zonă acoperită cu o cenuşă albicioasă, neconturându-se a fi în perimetrul unei gropi, ci în strat.
În locuinţa L 7, 2 b, -0,30 m s-a descoperit un fragment de râşniţă, de dimensiuni 15 x 12 cm, aflată în apropierea resturilor unei vetre, descoperite în perimetrul 4 b, -0,30 m, formate din spărturi mozaicale de mai mari dimensiuni, fiind păstrată fragmentar, păstrându-se probabil centrul acesteia. Tot în perimetrul locuinţei L 7, în 4 d, -0,35 m s-a descoperit un fragment de lutuială în formă de triunghi, decorat cu incizii paralele ce se unesc spre vârful triunghiului, provenit probabil de la o decoraţiune de interior (dimensiunile fragmentului: L latură mai lungă = 11,6 cm, L latură mai scurtă = 9,2 cm, grosime max = 3,5 cm). A mai fost descoperit în 2-3 b, -0,40 m un fragment de lespede de piatră spartă în două. După demontare s-a constatat că cele două fragmente aveau împreună următoarele dimensiuni: 32 x 24 cm, cu o grosime variabilă cuprinsă în 7 şi 11 cm. Partea care era amplasată în pământ prezintă o concavitate; prezintă numeroase spărturi.
În cadrul secţiunii S XIII au fost surprinse şi două gropi menajere, numerotate în continuarea celor descoperite în anii anteriori. Astfel, în caroul 7 f, la -0,40 m s-a conturat grapa Gr. 44, care este surprinsă în planul secţiunii aproape în întregime, lipsind un mic colţ al acesteia în partea dinspre nord. Groapa Gr. 44 este de mici dimensiuni (1,03 x 1,13 m), de formă aproximativ circulară; aceasta intră în profilul nordic la metrul 6,10 şi iese la metrul 6,90. Pământul de umplutură este de culoare brună, cenuşos amestecat cu lentile de pământ galben. Materialul arheologic din această groapă e sărăcăcios şi foarte fragmentar (fragmente ceramice, oase şi câteva fragmente de lutuială). Groapa s-a adâncit până la -1,20 m.
În secţiunea S XIII, caroul 8 b, la -0,40 m s-a conturat o altă groapă de dimensiuni mici (0,70 x 0,60 m), Gr. 45. Pământul din groapă este afânat, de culoare brună. Materialul arheologic este sărăcăcios şi foarte fragmentar, constând din fragmente ceramice cucuteniene şi câteva oase. Groapa s-a adâncit până la -1,10 m.
Materialul arheologic descoperit în această campanie este în curs de restaurare2 sau pregătire a documentaţiei în vederea inventarierii, fişării şi clasării pieselor. De asemenea, piese descoperite pe şantierul arheologic de la Fulgeriş au fost valorificate expoziţional în 2012 în cadrul următoarei expoziţii: Fulgeriş – 10 campanii de cercetări arheologice, organizată la Bacău în perioada octombrie-decembrie 20122.
Bibliografie:
Note:
1.
1. A se vedea raportul pe 2009: L.E. Istina, A. Asăndulesei, Diana-Măriuca Vornicu, B. Venedict, R. Balaur, Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct: Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, CCA 2010, nr. 123; http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2010/cd/index.htm
2. Mulţumim colegilor din cadrul Compartimentului de restaurare, Petru Voinescu, Iulia Voinescu şi Andra Iuliana Ciocârlan, pentru ajutorul acordat în cadrul prelucrării şi restaurării materialului descoperit în situl de la Fulgeriş.