.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Fulgeriș | Comuna: Pâncești | Judeţ: Bacău | Punct: „La 3 cireşi”/ Dealul Fulgeriş | Anul: 2021

Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău. „La 3 cireşi”/ Dealul Fulgeriş
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Eneolitic; Epoca bronzului; La Tène;
Tipuri de sit:
Aşezare civilă;
Cod RAN:
| 24221.02 |
Județ:
BACĂU
Unitate administrativă:
PÂNCEŞTI
Localitate:
FULGERIŞ
Punct:
„La 3 cireşi”/ Dealul Fulgeriş
Localizare:
| 24221.02 |
Lista Ilustrațiilor - 32
Fig. 1. Amplasarea sitului pe harta topografică (DTM Romania)  
Fig. 2. Amplasarea sitului pe ortofotoplan  
Fig. 3. Fulgeriș, La trei cireși – imagine ortorectificată  
Fig. 4. Fulgeriș, La trei cireși – imagine ortorectificată (detaliu)  
Fig. 5. Fulgeriș, La trei cireși – modelul numeric al suprafeței  
Fig. 6. Fulgeriș, La trei cireși – modelul numeric al suprafeței (detaliu)  
Fig. 7. Fulgeriș, La trei cireși – harta umbririi terenului  
Fig. 8. Fulgeriș, La trei cireși – harta umbririi terenului (detaliu)  
Fig. 9. Fulgeriș, La trei cireși – Secțiunile XVIII și XIX din anul 2021  
Fig. 10. Fulgeriș, La trei cireși – Secțiunile XVIII și XIX din anul 2021 cu reprezentarea celor două complexe  
Fig. 11. Fulgeriș, La trei cireși – Planul general al săpăturilor actualizat (2021)  
Fig. 12. Fulgeriș, La trei cireși – Planul general al săpăturilor actualizat (2021) și limita sitului  
Fig. 13. Fulgeriș, La trei cireși – Foto secțiunea S XVIII, în timpul cercetării (1)  
Fig. 13. Fulgeriș, La trei cireși – Foto secțiunea S XVIII, în timpul cercetării (2)  
Fig. 14. Fulgeriș, La trei cireși – Foto secțiunea S XIX, în timpul cercetării (1)  
Fig. 14. Fulgeriș, La trei cireși – Foto secțiunea S XIX, în timpul cercetării (2)  
Fig. 15. Fulgeriș, La trei cireși – Foto groapa Gr. 59, în timpul cercetării (1)  
Fig. 15. Fulgeriș, La trei cireși – Foto groapa Gr. 59, în timpul cercetării (2)  
Fig. 15. Fulgeriș, La trei cireși – Foto groapa Gr. 59, în timpul cercetării (3)  
Fig. 16. Fulgeriș, La trei cireși – Foto groapa Gr. 60, în timpul cercetării(1)  
Fig. 16. Fulgeriș, La trei cireși – Foto groapa Gr. 60, în timpul cercetării (2)  
Fig. 16. Fulgeriș, La trei cireși – Foto groapa Gr. 60, în timpul cercetării (3)  
Fig. 16. Fulgeriș, La trei cireși – Foto groapa Gr. 60, în timpul cercetării (4)  
Fig. 16. Fulgeriș, La trei cireși – Foto groapa Gr. 60, în timpul cercetării (5)  
Fig. 17. Fulgeriș, La trei cireși – Planul secțiunii S XVIII  
Fig. 18. Fulgeriș, La trei cireși – Profil și grund complex Gr. 59  
Fig. 19. Fulgeriș, La trei cireși – Profil și grund complex Gr. 60  
Fig. 20. Fulgeriș, La trei cireși – 1. Profilul de est al secțiunii S XVIII; 2. profilul de est al secțiunii S XIX (1)  
Fig. 20. Fulgeriș, La trei cireși – 1. Profilul de est al secțiunii S XVIII; 2. profilul de est al secțiunii S XIX (2)  
Fig. 21. Fulgeriș, La trei cireși – Fragmente ceramice: 1. Gr. 59; 2-3. Gr. 60(1)  
Fig. 21. Fulgeriș, La trei cireși – Fragmente ceramice: 1. Gr. 59; 2-3. Gr. 60 (2)  
Fig. 21. Fulgeriș, La trei cireși – Fragmente ceramice: 1. Gr. 59; 2-3. Gr. 60 (3)  
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Istina Lăcrămioara Elena responsabil Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău
Ilaș Simina-Mihaela participant Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău
Asăndulesei Andrei participant Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Raport:
În anul 2021 s-au realizat o serie de activități cu caracter interdisciplinar întreprinse pentru situl arheologic cucutenian de la Fulgeriș, punctul La trei cireși (Fig. 1, 2). Acestea au fost realizate de dr. Andrei Asăndulesei de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași. În această fază a cercetărilor, s-a urmărit amplasarea noilor secțiuni arheologice în raport cu cele mai vechi, evident pentru elaborarea continuă a unui plan al săpăturilor cât mai precis. Totodată, s-a vizat o mai bună documentare a sitului din punct de vedere hidro-geomorfologic în vederea nuanțării caracteristicilor de amplasament specifice. Din punct de vedere metodologic, pentru poziționarea viitoarelor secțiuni a fost folosit un receptor GNSS diferențial, iar pentru replicarea în formă digitală a suprafeței sitului, precum  și a formei de relief aferente, au fost efectuate fotografii aeriene din dronă (DJI S1000).  Astfel, au fost realizate fotografii aeriene, atât în plan oblic, cât și vertical, din care a fost derivat prin prelucrare fotogrammetrică modelul numeric al suprafeței pentru situl în cauză, precum și pentru arealul proximal ale acestuia. Caracteristicile arheologice din imaginile aeriene pot fi identificate datorită umbrelor (shadow marks), diferențelor de culoare a solului (soil marks), datorită umidității, semnelor detectabile în zăpadă (snow marks) sau pe vegetație (crop marks). Este neobișnuit ca, pentru orice tip de cercetare arheologică, o singură fotografie să furnizeze toate informațiile despre un sit sau o întreagă zonă. Vizibilitatea semnelor depinde de schimbarea de direcție și înălțime a soarelui, chiar și în cazul siturilor vizibile la suprafața solului, de multe ori umbrele adânci mascând informația. La fel de important este și momentul în care se efectuează fotografia. S-au înregistrat 12 puncte fixe la sol și efectuat 326 de fotografii, oblice și verticale, cu detalii ale săpăturii sau de ansamblu pentru întreg situl. Prin analiza fotografiilor aeriene s-au putut observa o serie de indicii (indicatori pe vegetație=crop mark-uri) care sugerau, în special după forma lor, prezența unor structuri arheologice în sol, în special pe latura nordică a așezării, fiind vorba de sistemul defensiv amplasat pe latura deschisă a stațiunii. Generarea ulterioară a fotografiei aeriene ortorectificate (ortofotoplan) a confirmat prezența acestor vestigii (Fig. 3, 4).  De asemenea, modelarea suprafeței terenului (DSM=digital surface model) (Fig. 5-6) și derivarea imaginilor cu umbrirea terenului (hillshade) (Fig. 7, 8) vin să susțină chiar și la nivel planimetric cele afirmate mai sus. Tot pe baza acestui suport s-a identificat în morfologia zonei principalele caracteristici ale promontoriului pe care este localizat situl, fiind bine reprezentate și destul de evidente pantele abrupte pe trei dintre laturi (V, S, E), tendința de orientare a versantului (SSE) sau amplitudinea acestuia. Cele două complexe arheologice identificate au fost, de asemenea, raportate la sistemul național de coordonate (Fig. 9, 10) și amplasate în cadrul secțiunilor din acest an și pe planul general al săpăturilor (Fig. 11, 12). În data de 09.08.2021, ne-am deplasat pe situl cucutenian de la Fulgeriş în vederea stabilirii zonei unde vom putea efectua cercetările din această campanie. După analiza terenului şi a înţelegerii cu proprietarul terenului din zonă, s-a decis amplasarea unei secţiuni pe proprietatea doamnei Țârlea Maria[1], proprietate situată pe marginea vestică a stațiunii. Menționăm că pe restul terenului era cultivat porumb. Astfel, cercetările arheologice în situl cucutenian de la Fulgeriș s-au desfășurat în perioada 11-28 august 2021 și au constat în trasarea a două secțiunii S XVIII și S XIX (fig. 9, 10). Secțiunea S XVIII are dimensiunile de 10 x 4 m și este orientată NE-SV, iar secțiunea S XIX are dimensiunile 10 x 2 m, amplasată paralel spre vest cu secțiunea S XVIII, cu un martor de 0,50 m între secțiuni. Finanţarea cercetărilor a fost asigurată de Consiliul Judeţean Bacău. Forţa de muncă a fost asigurată cu săteni din satul Fulgeriş, angajaţi cu Contract de prestări servicii. Prin cercetările arheologice întreprinse în acest sit, în perioada anilor 2003-2015, 2018, 2021, a  fost cercetată o suprafaţă de 813,5 mp. Cercetările arheologice realizate până în prezent au surprins un număr de nouă locuinţe cucuteniene, faza Cucuteni A3, şi un număr de 60 de complexe închise (gropi menajere sau de cult, datate în perioadele: eneolitic, epoca bronzului, epoca geto-dacă – sec. I î.Hr.-I d.Hr.) și trei șanțuri de apărare din perioada culturii Cucuteni. Astfel, obiectivele cercetării arheologice în acest sit rămân în continuare salvarea resturilor de locuire cucuteniene de la degradarea anuală a terenului ce se manifestă prin eroziune, alunecări de teren, precum şi arătura anuală care afectează grav stratul arheologic. Pe toată suprafaţa cercetată până în prezent nu a mai fost surprins un nivel de locuire ulterior perioadei cucuteniene, tocmai datorită degradării stratului arheologic, fiind descoperite din perioadele epocii bronzului şi perioadei geto-dace doar resturile complexelor adâncite. Prin trasarea secțiunilor S XVIII și S XIX s-a urmărit verificarea anomaliilor din zona nordică a sitului prezente pe harta magnetometrică realizată în 2015 de colectivul coordonat de Carsten Mischka[2]. Astfel, în urma cercetării acestor secțiuni au fost descoperite și cercetate două complexe arheologice, Gr. 59 și Gr. 60 (numerotate în continuarea celor descoperite anterior). Cele două complexe au fost descoperite în secțiunea S XVIII și au următoarea descriere: Gr. 59: Groapă cu resturi menajere, de formă ovală cu lungimea de 1,90 m şi lăţimea de 1,35 m, conturată la adâncimea de -0,30 m. Adâncimea finală este de -1,00 m de la nivelul de conturare. Umplutura este formată din pământ brun-închis, pigmentat cu lut ars și pigmenți de cărbune. Materialul arheologic constă în fragmente ceramice lucrate cu mâna, lutuieli de la pereți, fragmente disparate de oase de animal neprelucrate și cărbune. Sub nivelul gropii este un sol galben, lutos, compact, steril. Datare: cultura Cucuteni, faza A3. Gr. 60: Groapă de depunere, de forma circulară, cu diametrul de 1,55 m, cu pereţii alveolaţi, cu dimensiunea maximă de 1,65 m/ 1,60 m, conturată la adâncimea de -0,40 m. Adâncimea finală este de -0,80 m de la nivelul de conturare. Umplutura este formată din pământ brun-gălbui deschis, argilos, pigmentat cu lutuială. Pe centrul acesteia a fost descoperit un corn, probabil de la un bos primigenius, deasupra căruia au fost descoperite câteva fragmente ceramice. A fost observată o lentilă de arsura descoperită pe fundul gropii, pe toată suprafața, de aproximativ 2 cm; este vorba probabil de o groapă de depunere, cu ardere prealabilă înainte de depunerea ritualică. Sub nivelul gropii este un sol galben deschis, cu concrețiuni calcaroase, steril din punct de vedere arheologic. Materialul arheologic constă în fragmente disparate de ceramică lucrată cu mâna, fragmente de chirpic fără amprente, fragmente disparate de oase de animal neprelucrate, nearse, un corn, ceramică și lutuială zgurificată. Datare: cultura Cucuteni, faza A3. După finalizarea cercetării secţiunilor S XVIII și S XIX, s-a demontat martorul de 0,50 m păstrat între acestea, fiind recuperate fragmente ceramice ce vor fi corelate cu descoperirile din cele două secţiuni. Materialul arheologic descoperit în campania din 2021 în situl de la Fulgeriş a fost restaurat și conservat în laboratorul instituției[3]. Considerăm că este în continuare importantă realizarea de cercetări arheologice în situl de la Fulgeriş, atât pentru valoarea patrimoniului descoperit în urma acestora, precum şi pentru a creiona tipologia aşezării cucuteniene de pe Dealul Fulgeriş, mai ales datorită faptului că perimetrul sitului este exploatat agricol, fapt ce degradează anual depunerile arheologice din acest sit.
Abstract [FR]:
La recherche archéologique sur le site de Fulgeriș en 2021 consistait en une recherche interdisciplinaire, ainsi qu'une recherche archéologique proprement, en traçant deux sections, S XVIII et S XIX. Les recherches visaient à vérifier les anomalies au nord de l'établissement, découvertes lors du scan archéomagnétique en 2015. Deux complexes archéologiques ont été étudiés (Gr. 59 et Gr. 60), datant de la période de la culture Cucuteni, la phase A3.
Bibliografie:
1. Alaiba, R., Istina, L.E.,(2006), Ceramica de tip Cucuteni C descoperită în staţiunea Fulgeriş-Dealul Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, în Carpica, XXXV, Bacău, p. 47-60.
2. Artimon, Al., Istina, L.E., Istina, M.A., David, I., (2004), Fulgeriş, com. Pînceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2003, Cluj-Napoca, p. 124-125, nr. 74.
3. Cucuteni – un univers mereu inedit (coord. L.E. Istina), Catalog de expozitie, Iaşi, Editura Documentis, 2006, 46 p.
4. Haimovici, S., Vornicu, A., (2005), Studiul arheozoologic al resturilor faunistice din situl Fulgeriş-Cucuteni A (com. Pânceşti, jud. Bacău), în Carpica, XXXIV, Bacău, p. 357-372.
5. Istina, L.E., (2008), A Copper Axe found in the Cucuteni settlement of Fulgeriş (Bacău County), în Acta Musei Tutovensis, III, Bârlad, p. 75-85.
6. Istina, L.E., Asăndulesei, A., Vornicu, D.M., Venedict, B., Balaur, R., (2010), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct: Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2009, Suceava, nr. 123.
7. Istina, L.E., Boldur, D.-O., David, D., Ursachi, L., (2007), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, Tulcea, p. 158-160, nr. 82, pl. 36.
8. Istina, L.E., Boldur, D.-O., Istina, M.-A., (2006), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2005, Constanţa, p. 162-166, nr. 79, pl. 29.
9. Istina, L.E., Bucşă, V., (2012), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheolgogice din România. Campania 2011, Târgu Mureş, nr. 117.
10. Istina, L.E., Bucşă, V., (2014), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheolgogice din România. Campania 2013, Oradea, p. 179-182, nr. 112, fig. 1-12, p. 494-500.
11. Istina, L.E., Bucşă, V., (2015), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheolgogice din România. Campania 2014, Piteşti, p. 200-202, nr. 119, fig. 1-14, p. 525-531.
12. Istina, L.E., Bucşă, V., Gania, S., Tencariu, F.A., (2013), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheolgogice din România. Campania 2012, Craiova, p. 162-163, nr. 89.
13. Istina, L.E., ( 2015), Cercetări în situl cucutenian de la Fulgeriş, jud. Bacău (2003-2013), în Orbis Praehistoriae. Mircea Petrescu-Dîmboviţa –in memoriam (Ediderunt V. Spinei, N. Ursulescu, V. Cotiugă), Honoraria 11, Iaşi, p. 379-420
14. Istina, L.E., David, D., (2008), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2007, Iaşi, p. 139-141, nr. 69.
15. Istina, L.E., David, D., (2011), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheolgogice din România. Campania 2010, Sibiu, nr. 99.
16. Istina, L.E., (2009), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct: Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2008, Târgovişte, p. 301-303, nr. 149.
17. Istina, L.E., (2008), O figurină zoomorfă descoperită în situl cucutenian de la Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, în Carpica, XXXVII, Bacău, p. 123-129.
18. Istina, L.E., (2015), O statuetă antropomorfă cucuteniană cu reprezentarea gravidităţii descoperită la Fulgeriş, jud. Bacău, în Miscellanea Historica et Archaeologica in Honorem Vasile Ursachi Octogenarii (Editerunt C. Croitoru, G.D. Hânceanu), Bibliotheca Archaeologica Istros, Seria Honoraria, XIV, Editura Istros, Brăila, p. 193-208.
19. Istina, L.E., (2005), Observaţii privind cercetările arheologice în situl cucutenian de la Fulgeriş, jud. Bacău. Campania 2004, în Carpica, XXXIV, Bacău, p. 55-75.
20. Istina, L.E., (2010), Pintadere descoperite în situl cucutenian de la Fulgeriş, jud. Bacău, în Mememoriae Antiquitatis, vol. XXV-XXVI (2008-2009), Piatra Neamţ, p.171-179.
21. Istina, L.E., (2006), Plastica antropomorfă descoperită în aşezarea cucuteniană de la Fulgeriş. Repertoriu, în Carpica, XXXV, Bacău , p. 39-46.
22. Istina, L.-E., Plăcintă, T., (2018), Un capac cu reprezentare ornitomorfă descoperit în situl cucutenian de la Fulgeriș, com. Pâncești, jud. Bacău, în „Carpica”, XLVII, p. 111-128.
23. Istina, L.-E., Plăcintă, T.-Th., Ilaș, S.-M., (2019), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2018, București/ Sibiu, nr. 22, p. 56-60.
24. Istina, L.E., Prisecaru, D., (2016), Fulgeriş, com. Pânceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2015, Tg. Jiu, nr. 135, p. 243-245, fig. 135, p. 632-640
25. Istina, L.E., (2015), Situl arheologic de la Fulgeriş-„La 3 cireşi/ Dealul Fulgeriş”, în Monumente istorice băcăuane, III, Oneşti, Editura Magic Print, 46 p.
26. Istina, L.E., Tencariu, F.A., (2005), Fulgeriş, com. Pînceşti, jud. Bacău, Punct Dealul Fulgeriş/ La 3 cireşi, în Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 2004, Mangalia, p. 152-153, nr. 100, pl. 15.
27. Mirajul aşezărilor cucuteniene din judeţul Bacău: Lichitişeni, Ţigăneşti, Fulgeriş (coord. L.E. Istina), Catalog de expoziţie, Bacău, Editura Corgal Press, 2009, 38 p.
28. Mischka, C., Mischka, D., Rubel, A., (2016), Geomagnetic survey of Cucuteni-settlement in Moldova – results of the FAU – campaign 2015, în Arheologia Moldovei, vol. XXXIX, București/ Suceava, p. 333-346.
Note:

1.
Mulțumim și pe această cale autorităților locale, în special primarului Grădinaru Vișinel, pentru sprijinul acordat în rezolvarea problemelor legate de organizarea de șantier.

2.
Carsten Mischka, Doris Mischka, Alexander Rubel, Geomagnetic survey of Cucuteni-settlement in Moldova – results of the FAU – campaign 2015, în Arheologia Moldovei, vol. XXXIX, București/ Suceava, 2016, p. 340, fig. 13-14.
3.
Mulţumim colegilor din cadrul Compartimentului de restaurare, Iulia Voinescu şi Petru Voinescu, pentru ajutorul acordat în cadrul prelucrării şi restaurării materialului descoperit în situl de la Fulgeriş.