Frumuşeni | Comuna: Fântânele | Judeţ: Arad | Punct: Mănăstirea Bizere | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Mănăstire; Necropolă;
Cod RAN:
| 9315.03 |
Județ:
Arad
Unitate administrativă:
Fântânele
Localitate:
Frumuşeni
Punct:
Mănăstirea Bizere
Localizare:
| 9315.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pascu Hurezan | George | responsabil | Complexul Muzeal Arad |
| Hügel | Peter | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Rusu | Adrian Andrei | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Burnichioiu | Ileana | participant | Universitatea "1 Decembrie 1918", Alba Iulia |
| Köpeczny | Zsuzsanna | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Mărginean | Florin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Nuțiu | Raluca | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Dobre | Diana | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Istoric documentar cunoscut al obiectivului: prima atestare la 1183, ca mănăstirea regală. La sfârşitul secolului al XV-lea, ultimele atestări de stareţi. La mijlocul secolului al XVI-lea este părăsită din cauza turcilor şi a Reformei religioase.
Rezultatele cercetărilor:
I. Identificarea a patru obiective din cadrul complexului:
1. Turn cu fântână (de unde toponimia locului de "Fântâna Turcului"). Regăsirea apei la adâncimea de –2,70 m faţă de limita superioară a ghizdului actual de piatră).
2. Clădire civilă din nordul complexului monastic (funcţionalitate posibilă: palat sau clădire portuară). Dimensiuni aproximative 23 x 8 m, cu două compartimentări esenţiale (est – încăpere posibilă cu piloni centrali şi etaj) şi aranjamente decorative spre sud (colonete adosate frontonului).
3. Bisericile I şi II, aflate spre sud de clădirea de la pct. 2. Prima biserică ridicată probabil la sfârşitul secolului XI – începutul secolului XII. Înzestrată cu pavimente de mozaic, coloane şi colonete de marmură albă, travertin şi gresie galbenă şi roşie, componente de marmură roşie, pavimente de cărămidă. A doua biserică refăcută după anul 1150. Componente similare, dar mai sărace ca valoare constructivă. Decoraţiile bisericilor deschid un capitol necunoscut de artă provincială, specifică zonei Banat - Valea Mureşului. Prin ele se pot înţelege monumentele dispărute de la Cenad sau Igriş.
4. Cimitirul. Morminte cercetate: 40. Toate fără inventar.
II. Materiale recuperate:
Cea mai importantă categorie o constituie pietrele profilate care aparţin unui repertoriu artistic foarte puţin cunoscut, de la confluenţa artei bizantine cu romanicul. Există baze şi capiteluri, fragmente de colonete, baghete de portaluri sau bolţi, fragmente de arce, decoraţii de paviment din materiale foarte diverse: marmură albă şi roşie, gresie galbenă şi roşie, travertin, ceramică. Dintre piesele de bronz recomandăm un cap de balaur, de la o reprezentare figurată a Sf. Gheorghe şi o linguriţă euharistică (de slujbă), ambele unicate. Două monede din prima jumătate a secolului al XII-lea asigură datarea unor faze ale bisericilor. Sticlăria de construcţie (ochiuri de geam rotunde şi unghiulare) este dublată de veselă (flacoane). Dintre piesele de os, cea mai semnificativă este fragmentul un flaut. Între piesele de fier notăm pinteni, vârfuri de săgeţi de arbaletă şi arc, componente de harnaşament, o teslă de cioplit piatra, feronerie de construcţie. Ceramica este reprezentată printr-o cărămidă cu cruce incizată (aflată la căpătâiul unui călugăr), o farfurie smălţuită de origine bizantină, cahle-oală în formă de bulb de ceapă, loturi de veselă din secolul XII, până în secolul XV.
Bibliografie: