Foeni | Judeţ: Timiş | Punct: Cimitirul ortodox | Anul: 1999


Descriere:

Titlu raportului:
Cercetările arheologice de la Foeni, "Cimitirul ortodox".
Anul cercetarii:
1999
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 157013.01 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
Foeni
Localitate:
Foeni
Punct:
Cimitirul ortodox
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Cedică Valentin participant Muzeul Banatului, Timişoara
Ciubotaru Dan Leopold participant Muzeul Banatului, Timişoara
Draşovean Florin participant Muzeul Banatului, Timişoara
Gogâltan Florin participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Raport:
În primăvara anului 1999 a început o nouă campanie de investigare arheologică a tellului de la Foeni "Cimitirul ortodox". Scopul acestei campanii a fost acela de a verifica limita sudică a locuirii neolitice şi de a surprinde, eventual, elementele fortificaţiei medievale timpurii. Săpăturile anterioare au demonstrat că situl de epoca bronzului nu se întinde până în această zonă, limitându-se la un areal mai mic, în jurul capelei familiei Mocioni. Pentru urmărirea acestor obiective a fost trasată o casetă de 14 X 4 m, dispusă în apropierea ultimelor morminte ale actualului cimitir ortodox. După săparea nivelului aferent locuirii din sec. XVI-XVII, au fost conturate două fântâni şi un şanţ, probabil de drenaj. Sub nivelul aşezării medievale, a fost surprins un alt nivel în care s-au găsit amestecate fragmente ceramice din mai multe epocii: sec. XII-XIII, epoca bronzului şi epoca neolitică. Sterilul (lutul galben) a apărut la adâncimea de circa 1 m, dar doar în colţul vestic al casetei noastre. În restul suprafeţei a fost identificat un nivel care a coborât până la adâncimea de 3,40 m. Acest nivel constă din lentile de lut galben intercalate de pământ negru-cenuşiu. La adâncimea de 2,90 a fost conturată o vatră de foc, de pe care s-au cules fragmente aparţinând epocii bronzului. Nu a fost conturat nici un alt complex. De la adâncimea de 3,40 m apare pânza freatică, neputându-se săpa toate carourile. Din acest ultim nivel a rezultat un foarte bogat material arheologic aparţinând etapei a II-a din evoluţia grupului Gornea-Orleşti. Cronologic descoperirile se plasează la sfârşitul bronzului timpuriu (Bronz timpuriu IIIb). Ca un element deosebit de important pentru stabilirea unor relaţii interculturale în bronzul timpuriu din Banat şi în acelaşi timp pentru conturarea momentului care premerge debutul bronzului mijlociu, sunt apariţia unor ornamente (cum ar fi diversele incizii lustruite), cu bune analogii în cultura Mureş. Alături de acest material au apărut, în poziţie secundară, numeroase fragmente ceramice aparţinând grupului Foeni (eneolitic timpuriu). Concluzia preliminară la care am ajuns este că în săpătura noastră am surprins marginea lăcuirii neolitice şi din epoca bronzului. Cel puţin în epoca bronzului, limita sudică a tellului era marcată de către un curs de apă. Din malul acestuia s-a scos lut pentru amenajarea podelelor şi pereţilor locuinţelor. "Vălătucii" erau pregătiţi la faţa locului, amestecându-se lutul cu nisip şi materiale vegetale, totul frământându-se cu apa aflată în imediata vecinătate. În acelaşi timp această zonă a funcţionat şi ca "groapă de gunoi", unde se aruncau resturile menajere (fragmente de vase, oase, cenuşă etc.). În acest fel credem că se poate explica formarea acestui nivel de aproape 2,50 m, din lentile de lut galben şi pamânt negru-cenuşiu. Pentru lămurirea deplină a problemelor ridicate de această săpătură, este necesară continuarea cercetărilor în zonă. Preconizăm urmărirea presupusului mal din care se exploata lutul în epoca bronzului, printr-o nouă casetă aflată în continuarea celei deschise în 1999. În acelaşi timp sperăm să ne completăm imaginea cu privire la olăria comunităţilor care au dezvoltat orizontul cu ceramică decorată cu impresiuni textile şi măturicea de la sfârşitul bronzului timpuriu.