.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Focşani | Judeţ: Vrancea | Punct: Biserica Donie (Biserica "Adormirea Maicii Domnului") | Anul: 2004

Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 174753.03 |
Județ:
Vrancea
Unitate administrativă:
mun. Focşani
Localitate:
Focşani
Punct:
Biserica Donie (Biserica "Adormirea Maicii Domnului")
Localizare:
| 174753.03 |
Lista Ilustrațiilor - 18
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Nicodei Aurel responsabil Muzeul Vrancei, Focşani
Apostu Aurora-Emilia participant Muzeul Vrancei, Focşani
Puşcaşu Maria Voica participant Muzeul Vrancei, Focşani
Raport:
Documentar se consideră că biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" a fost construită din cărămidă între anii 1694-1714 de către "căpitanul de margine" de la Focşani, Donie împreună cu jupâneasa lui Sanda.1 Biserica actuală construită probabil în prima jumătate a sec. al XVIII-lea a suferit de-a lungul timpului mai multe avarii cele mai importante fiind în urma cutremurului din anul 1802. Acum se înlocuieşte turnul clopotniţă de pe pronaos cu unul de lemn. La sfârşitul sec. al XIX-lea se închide pridvorul. În sec. al XX-lea biserica a suferit mai multe reparaţii cele mai importante fiind efectuate după cutremurul din 1940. Începând cu anul 1996 biserica se află în restaurare. Restaurarea bisericii începută în anul 1996, a prilejuit efectuarea unor observaţii arheologice sumare. Acestea relevă faptul că actuala biserică a fost reconstruită peste fundaţia unei biserici anterioare. Cel mai probabil este că prima biserică a fost ridicată la sfârşitul sec. al XVII-lea, după anul 1694. Fundaţiile acestei biserici anterioare actualei biserici au fost reperate în sondajul arheologic efectuat în anul 1997 pe latura de S a bisericii şi în interiorul bisericii, în anul 2003, când s-a refăcut pardoseala. Cu această ocazie s-au făcut observaţii planimetrice fără a putea realiza secţiuni arheologice pentru a releva caracteristicile pe verticală a acestor fundaţii. Prima biserică, după fundaţiile reperate, era în formă de navă, cu dimensiuni apropiate de cea actuală. În anul 2004 am efectuat un sondaj arheologic pe latura de N a incintei curţii bisericii. Datorită fondurilor limitate acesta a constat doar dintr-o secţiune perpendiculară pe centrul absidei nordice a naosului cu lungimea de 15 m şi lăţimea de 1 m. S-au relevat un număr de 22 morminte dintre care 12 morminte cu oseminte reînhumate. Adâncimea mormintelor este situată între -0,7 şi -1,5 m faţă de nivelul actual de călcare. De remarcat că toate mormintele care au avut inventar sunt din prima jumătate a sec. al XIX-lea. Presupunem că înmormântările în zona nordică a bisericii s-au efectuat în prima jumătate a sec. al XIX-lea, până la înfiinţarea cimitirului sudic din Focşanii Munteni. Din inventarul mormintelor este de remarcat o cruce rusească cu două braţe, o cruciuliţă cu inscripţia IC-XC, un inel inscripţionat cu monogramă şi anul 1858. S-au descoperit şase monede toate de sec. XIX, dintre care un kreutzer de la 1816 şi o monedă otomană neidentificată, dar probabil de la sfârşitul sec. al XVIII-lea sau începutul sec. al XIX-lea. Fără a avea rezultate spectaculoase, considerăm sondajul arheologic de la biserica "Donie" ca pe un prim pas în realizarea cercetărilor arheologice la bisericile în funcţiune aflate în restaurare pe raza municipiului Focşani.
Rezumat:

Cercetările arheologice preventive întreprinse de MNIR (în perioada 6 aprilie–6 august 2004), în baza contractului semnat cu Primăria Municipiului Galaţi, au avut ca obiect investigarea zonei cuprinse între Bulevardul Dunărea, cimitirul Cătuşa, şoseaua Galaţi–Brăila-Tecuci şi şoseaua de centură sudică. Scopul cercetărilor arheologice a fost delimitarea perimetrelor distruse integral (prin excavare mecanică în cursul exploatărilor din anul 2003), parţial (prin lucrările de terasare întreprinse în urmă cu peste douăzeci de ani) şi implicit reamenajarea rezervaţiei arheologice. Situl este amplasat la limita sudică a Platoului Ţiglina. Acest platou reprezintă o terasă înaltă de la confluenţa Siretului cu Dunărea. Marginea sud-vestică a acestei terase se termină printr-un versant abrupt unde se grupează complexele arheologice de epocă romană. Cercetări arheologice de salvare au fost întreprinse începând cu finele deceniului opt al secolului trecut. Au fost identificate un castellum de pământ aparţinând epocii romane şi "alte trei incinte delimitate prin şanţuri de apărare, în care au fost descoperite numai fragmente ceramice de la amfore". Aceste depozite ar fi funcţionat în zona cartierului Dunărea în sec. II-III p. Chr. De asemenea, incinta castellum-ului roman ar fi fost folosită ca depozit pentru amforele romane de ulei. Suprafaţa pe care o ocupă aceste fortificaţii este de aprox. 10 ha. Tot aici au fost cartate 81 morminte aparţinând celei mai mari necropole romane cunoscute până acum în zona sudică a Moldovei (suprafaţă de aprox. 5 ha). La 1,5 km NE de castellum a fost descoperit şi cavoul roman datat în sec. al IV-lea. În urma cercetării fortificaţiei au putut fi stabilite, pe lângă planimetria sistemului defensiv, unele detalii privind realizarea şanţurilor fortificaţiei, precum şi aspecte ţinând de o corelare mai exactă tipologiei amforelor (studiu în curs de realizare) cu stratigrafia fosse-lor. Acest lucru sperăm să ne aducă precizări suplimentare privitoare la intervalul cronologic în care a funcţionat această fortificaţie. Finalizarea studiului asupra materialului, precum şi coroborarea lor cu măsurători topometrice exacte vor conduce la publicarea rezultatelor finale ale acestor cercetări.