Floreşti | Judeţ: Cluj | Punct: Şapca Verde | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Necropolă;
Cod RAN:
| 57715.06 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Floreşti
Localitate:
Floreşti
Punct:
Şapca Verde
Localizare:
| 57715.06 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cociş | Sorin Ilie | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Budihală | Daniela | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Daroczi | Tibor | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Găzdac | Cristian | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Gogâltan | Florin | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Mustaţă | Silvia | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Rustoiu | Gabriel Tiberiu | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Szabolcs | Ferencs | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ursuţiu | Adrian | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Gergely | Balazs | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Molnár | Zsolt | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Suprafaţa contractată de IAIA Cluj pentru descărcare de sarcină arheologică a fost de 9 ha din totalul de 34,4 ha al Centrului Comercial Polus, suprafaţa cercetată exhaustiv fiind de 4 ha.
În Repertoriul arheologic al judeţului Cluj au fost semnalate descoperiri arheologice provenite din zona comunei Floreşti.1 Acestea constau în marea lor majoritate din fragmente ceramice care se încadrează în epoca bronzului (cultura Coţofeni), fragmente ce aparţin primei vârste a fierului (Hallstatt), dar şi fragmente de olane şi cuie de fier aparţinând epocii romane. În continuare mai sunt semnalate o sabie de fier şi părţi dintr-o locuinţă ce aparţin sec. V-VI p.Chr. Cu toate acestea, în zona afectată de construirea viitorului centru comercial nu a fost semnalată nici o descoperire.
În zona destinată parcăriilor au fost trasate 49 de secţiuni, iar pentru verificarea stratigrafiei zonei în adâncime, într-un număr de 8 secţiuni s-au efectuat sondaje care au atins o adâncime între 5,40 şi 6,90 m faţă de nivelul de călcare. Stratul vegetal a fost decapat până la -0,60 m, iar straturile următoare au fost îndepărtate mecanizat, utilizându-se un utilaj pe pneuri cu cupă lată şi dreaptă. Astfel, cu ajutorul utilajului a fost efectuată o decapare treptată, în unităţi de cca.10 cm grosime, până la adâncimea la care se ştia că se află primul strat arheologic. În acelaşi timp, cu fiecare adâncire, zona a fost răzuită de fiecare dată sub supravegherea unui arheolog. De aceea pericolul distrugerii unor contexte sau artefacte a fost redus la minim. Au fost identificate un număr de 62 de complexe arheologice care au fost cercetate individual, fiind înregistrate toate detaliile şi caracteristicile tehnice ale acestora.
Epoca preistorică este reprezentată de descoperiri aparţinând eneoliticului final (cultura Coţofeni) şi primei epoci a fierului.
Locuirii Coţofeni îi pot fi atribuite un număr de 9 gropi (Cx19A, 1B, 2B, 3B, 6B, 9B, 11B, 30aB, 30uB), două vetre exterioare unor locuinţe (Cx 22B, 34B), o locuinţă seminiîngropată (Cx 10A) şi 8 locuinţe de suprafaţă (Cx11A, 14A, 17A, 17B, 18A, 18B, 19B, 32B). Reprezentativ pentru locuinţele de suprafaţă Coţofeni este complexul Cx 18A: Dimensiuni:9,80 x 6 m. Orientare:S-N. S-au identificat 2 arii mai mari de platforme de chirpic care conţineau urme de nuiele, pari şi bârne. În extremitatea estică şi sudică au fost identificate urmele a două vetre, fiecare cu un strat izolant de ceramică dedesubt. S-au recuperat mai multe vase întregibile, 3 râşniţe şi 2 zdrobitoare, precum şi o fusaiolă.
Descoperirile din prima vârstă a fierului sunt reprezentate prin două complexe: o locuinţă şi o groapă menajeră, izolate, fără nivel de cultură aferent. După formele şi ornamentele identificate în cadrul ceramicii putem încadra complexele în etapa timpurie a primei vârste a fierului. Reprezentativ este complexul de locuire constând dintr-un bordei de formă rectangulară cu colţurile rotunjite, CX31B. Dimensiuni: 4,2 x 3 m. Orientare: NE-SV. Admax: 0,65 m. Locuinţă adâncită cu material hallstattian, cu o treaptă în partea de NE şi două alveolări în mijloc. În partea de V a laturii nordice a fost descoperită un vas bitronconic. Inventarul constă din fragmente ceramice, osteologice şi litice; de asemenea s-au recuperat şi cîteva fragmente de bronz neidentificabile.
În zona parcărilor centrului comercial Polus au fost identificate iniţial şase complexe de epocă romană (CX2A, 4A, 7A, 15A, 16A, 21B), însă după cercetarea lor numărul s-a redus la patru, două dintre ele dovedindu-se a fi partea inferioară a nivelului roman care a fost distrus în mare parte datorită lucrărilor de nivelare efectuate în zonă înainte de începerea cercetărilor arheologice (CX2A, 15A). Cele patru complexe identificate constau din două locuinţe semiadâncite (CX4A, 7A), o fântână (CX16A) şi un monument funerar (CX21B). Într-una din cele două locuinţe (CX4A) a fost descoperit un cuptor săpat în lut cruţat în peretele de SE al locuinţei, cu vatră amenajată pe un pat de pietre de râu şi fragmente ceramice romane, peste care a fost aşezat un strat de lutuială. Fântâna a fost excavată până la o ad. de 4,50 m faţă de nivelul de călcare, cercetarea sa integrală fiind împiedicată de adâncimea extrem de mare, în condiţiile în care nu a fost posibilă realizarea unui sistem de susţinere, precum şi de pericolul atingerii pânzei freatice. Complexul a fost dezafectat la un moment dat, iar groapa fântânii a fost refolosită pe post de groapă menajeră, situaţie vizibilă mai ales în cazul ultimului nivel de umplere. Monumentul funerar roman a fost descoperit în poziţie secundară. Resturi ale acestuia, semicoloane, fragmente de arhitarvă, au fost răspândite pe o zonă destul de întinsă. Întreaga situaţie arheologică în zonă a fost extrem de deranjată de intervenţii ulterioare, în zona monumentului fiind descoperit şi un cartuş din perioada primului război mondial.
Extrem de interesante se dovedesc a fi urmele de locuire din sec. V-VI p.Chr. (gepidice), atestate prin locuinţele şi mormintele gepidice.
Pe suprafaţa cercetată de IAIAC au fost descoperite 13 complexe gepidice aparţinând unei locuiri mai ample (5 locuinţe – CX9A, CX24B, CX25B, CX26B, 7 gropi – CX8A, CX13A, CX7B, CX24B, CX30B, CX33B, CX35B, o fântână – CX23B). Aşezarea - într-un mod interesant - înconjoară semicircular mormintele din aceeaşi epocă, aflate în apropiere. Dintre cele cinci case patru au fost adâncite în pământ, cu gropi de stâlpi care susţineau acoperişul, în cazul celei de-a cincea nefiind identificate urmele suprastructurii. Gropile, după formă, mărime şi amplasare pot fi definite drept gropi menajere, strâns legate de locuinţe. Materialul arheologic este omogen, format din ceramică lucrată cu mâna şi la roata, fragmente de piepteni bilaterali, fusaiole şi o fibulă romană. Nu dispunem de elemente care să dateze mai precis complexele, acestea încadrându-se din punct de vedere cronologic între sfârşitul sec. IV. p.Chr. şi prima jumătate a sec. V. p.Chr.
Au fost identificate 10 morminte (CX12A, CX27B, CX28B, CX29B, CX36B, CX37B, CX38B, CX39B, CX40B, CX41B), dintre care patru nu au conţinut material arheologic (CX36B, CX38B, CX39B, CX40B). Toate mormintele au fost deranjate, cu excepţia complexelor 12A şi 41B. Reprezentativ pentru mormintele gepidice este complexul 41B:
CX41B. Mormânt gepidic. Dimensiuni: 1,95 x 0,58 m. Orientare: V-E. Admax: 1,02 m. La conturare nu s-au observat urme de intervenţie. La -0,75 m s-a descoperit un fragment de craniu, iar la -0,80 m un fragment aparţinând oaselor braţului. Scheletul se afla în poziţie anatomică, culcat pe spate. Au putut fi observate probabile urme de deranjare: humerusul drept şi radiusul stâng sunt deranjate şi lipsesc oase: ulna stângă, vertebre etc. Inventar: pieptăn - deasupra capului, fusaiolă - deasupra capului deplasat puţin spre N, cercei - în zona urechilor, mărgele - înconjurau gâtul, înşiruite în zig-zag, fibulă cu picior trapezoidal - pe piept, zona inimii, cu corpul separat de ac, fibulă cu cap de vultur - la S de cealaltă fibulă, pe piept, brăţară - ruptă în două, înconjura radiusul şi ulna dreaptă, mărgele de chihlimbar - în zona bazinului, lamă de fier - lângă femurul stâng spre N.
Înregistrarea şi documentarea cercetării au fost realizate prin numeroase secţiuni şi planuri (grunduri) ale complexelor arheologice, în diferite etape ale excavaţiei. Aceste planuri au fost realizate atât prin desen arheologic clasic cât şi prin înregistrarea fotogrametrică, urmată de corecţiile necesare, precum şi desenare prin mijloace informatice a acestor planuri. Coordonatele punctelor de referinţă fotogrametrică au fost înregistrate cu Staţia Totală. Tot cu ajutorul Staţiei Totale au fost înregistrate complexele arheologice cele mai importante şi coordonatele unora dintre artefacte. În toate etapele cercetării au fost realizate fotografii, de ansamblu şi de detaliu, cu camere foto digitale. Colectarea materialului arheologic a fost exhaustivă, în vederea analizei ulterioare a acestuia. Rezultatele analizei complexelor arheologice şi a materialelor recoltate au fost înregistrate într-o bază de date special proiectată pentru acest proiect. Această bază de date permite gestiunea principalelor caracteristici ale complexelor arheologice şi ale artefactelor.
Au fost făcute analize osteologice asupra întregului material uman şi zoologic.
Pentru a crea un fundament cartografic al întregii documentaţii arheologice, au fost executate măsurători topografice pe întreaga suprafaţă a sitului şi în suprafeţele adiacente. Măsurătorile topografice au fost executate prin mijloace tahimetrice cu Staţia Totală. Pentru a asigura integrarea acestor măsurători în Sistemul de Proiecţie folosit în România (Stereo 1970) a fost creată o bază formată din puncte de referinţă topografice ce au fost materializate în teren şi ale căror coordonate au fost determinate cu ajutorul unui receptor GPS geodezic.
Rezumat:
În zona destinată parcăriilor au fost trasate 49 de secţiuni, iar pentru verificarea stratigrafiei zonei în adâncime, într-un număr de 8 secţiuni s-au efectuat sondaje care au atins o adâncime între 5,40 şi 6,90 m faţă de nivelul de călcare. Au fost identificate un număr de 62 de complexe arheologice care au fost cercetate individual, fiind înregistrate toate detaliile şi caracteristicile tehnice ale acestora. Epoca preistorică este reprezentată de descoperiri aparţinând eneoliticului final (cultura Coţofeni) şi primei epoci a fierului. Pentru a crea un fundament cartografic al întregii documentaţii arheologice, au fost executate măsurători topografice pe întreaga suprafaţă a sitului şi în suprafeţele adiacente.
Note:
1.
1. Repertoriul arheologic al judeţului Cluj,1992,p. 201-204.