Finţeşti | Comuna: Năeni | Judeţ: Buzău | Punct: Şipot | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Neatribuit; Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 47872.10 |
Județ:
Buzău
Unitate administrativă:
Năeni
Localitate:
Finţeşti
Punct:
Şipot
Localizare:
| 47872.10 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Motzoi-Chicideanu | Ion | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Tache | Meda | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Tănăsescu | Bogdan | participant | Muzeul "Teoharie Antonescu", Giurgiu |
| Sârbu | Dorin | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Vasilescu | Tiberiu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Ciuculescu | Constantin | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Sultana | Nicuşor | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
Raport:
biectivele cercetărilor au constat din:
1. Complexul de locuire din epoca bronzului, cultura Monteoru, din punctul "Zănoaga";
2 Staţiunea eneolitică târzie, din punctul "Şipot".
Cercetarea în complexul monteorean s-a făcut în continuarea celor din campaniile precedente1, accentul în această campanie fiind pus pe locuirea de la începutul epocii bronzului de pe Cetatea 2 şi pe ultima etapă de locuire de pe Cetatea 1. Identificarea încă din 1988 a unei etape de locuire de la începutul epocii bronzului a creat necesitatea dezvoltării cercetării arheologice prin deschiderea unei săpături în punctul "Şipot". Cercetarea din staţiunea eneolitică de la "Şipot", începută anul acesta, în fapt un sondaj de informarea stratigrafică, are ca scop precizarea raporturilor dintre locuirea eneolitică târzie şi cele mai vechi manifestări din epoca bronzului. Punctul "Şipot" este situat la cca. 0,5 km în linie dreaptă pe direcţia SV faţă de punctul "Zănoaga". Ambele puncte se găsesc în raza satului Finţeşti, com. Năeni, jud. Buzău.
I Punctul "Şipot" - săpătură condusă de M. Tache şi D. Sârbu.
Staţiunea se găseşte pe o culme de deal stâncoasă, situată între punctul "Zănoaga" şi cătunul Tufe - Finţeşti. Culmea are o formă aproximativ ovală, cu axul lung pe direcţia NE - SV. Către S şi SE culmea este mărginită de un abrupt stâncos, care coboară aproape vertical cu 10 până la 50 de m. Către N panta este înierbată şi cu puţin mai domoală, accesul cel mai lesnicios fiind în capătul de NV, unde dealul Şipot este despărţit prin şaua cu acelaşi nume de dealul Strihanu, acesta din urmă fiind dominant, cu o altitudine de cca. 500 m. Situl eneolitic de pe dealul "Şipot" a fost identificat în 1982 de I. Motzoi-Chicideanu, iar în decursul campaniilor dintre anii 1982 şi 2000 s-au adunat materiale ceramice dintr-o ruptură de pe panta de N a dealului. O parte din materialele culese de la suprafaţă au fost prezentate succint de către M. Simon, care le-a atribuit aspectului cultural Stoicani-Aldeni2. Începând de atunci se punea problema raportului dintre această aşezare şi cele mai vechi nivele ale complexului de locuire din epoca bronzului de pe Zănoaga.
Săpătura a început cu o secţiune lungă de 12 m şi lată de 1 m (numită S.I), orientată N - S (6200‰ NNW), perpendiculară pe ruptura care a afectat staţiunea. Scopul principal al S.I fiind informarea stratigrafică, eventualele complexe descoperite urmând a fi cercetate în suprafaţă în campaniile viitoare. Imediat după începerea săpăturii propriu-zise, s-a făcut o ridicare planimetrică prin triangulaţie la scara 1/200 a dealului Şipot, pe a cărui culme este amplasată locuirea.
Situaţia stratigrafică este următoarea: sub stratul vegetal, gros de 0,07 până la 0,10 m, se întinde un sol culoare brună, relativ compact, pigmentat cu puţine fragmente de chirpici degradat, la baza acestuia aflându-se un strat de bolovani de calcar, dispuşi mai compact către capătul de N al S.I. Grosimea stratului brun compact variază între 0,20 şi 0,30 m, crescând spre capătul de N al secţiunii, în sensul pantei dealului. Materialul arheologic din această depunere se compune mai ales din fragmente ceramice şi relativ puţine oase de animale. De asemenea, printre bolovanii şi lespezile de la baza stratului brun compact, precum şi la demontarea acestora, s-au găsit mai multe râşniţe de piatră, în câteva cazuri aşezate cu faţa în sus, lângă ele aflându-se şi fragmente de la vase sparte pe loc. Sub "stratul" de bolovani se află un sol brun, lutos, puternic pigmentat cu fragmente de chirpici şi o substanţă prăfoasă de culoare albă, fiind atinsă cota maximă de -0,77 m, fără ca depunerea respectivă să fi fost epuizată.
Materialul ceramic din ambele depuneri se prezintă unitar atât în ceea ce priveşte pasta vaselor, cât şi formele prezente. Din punct de vedere al calităţii pastei, olăria poate fi împărţită provizoriu în două categorii: grosieră - cu o cantitate mare de cioburi pisate în pastă, extrem de friabilă şi cu suprafaţa tratată neglijent, în unele cazuri acoperită cu barbotină - şi fină, cu degresant fin în pasta bine frământată şi cu suprafaţa bine netezită. Printre formele categoriei grosiere se remarcă vasele de dimensiuni mari, cu profilul aproximativ bitronconic, înzestrate cu torţi în formă de proeminenţe perforate, amplasate în zona diametrului maxim, sau, mai rar, cu torţi cu secţiunea rotundă sau lenticulară. Aceleiaşi categorii îi aparţin borcanele (cu pereţii slab profilaţi, cu marginea dreaptă sau rotunjită), vasele globulare cu torţi perforate şi fragmentele de pereţi cu butoni cilindrici sau apucători plate. Ceramicii fine îi aparţin cupele cu torţi perforate vertical, vasele globulare de dimensiuni mici, precum şi un vas miniatural cu picior. Decorul, extrem de rar, al categoriei ceramicii fine constă exclusiv din linii incizate şi caneluri dispuse orizontal sau vertical. În afară de formele menţionate mai sus, s-au găsit şi câteva fragmente de la castroane, ca şi de la capace hemisferice cu buton discoidal.
Printre piesele descoperite merită amintite mai multe statuete, antropomorfe şi un singur fragment provenit probabil de la o statuetă zoomorfă (protomă). Cu excepţia unei statuete antropomorfe - pandantiv, lucrată din os, celelalte piese sunt din lut ars. O caracteristică a figurinelor este dată de maniera extrem de schematică de tratare a trăsăturilor feţei şi corpului. Categoriei de obiecte mici descoperite în aşezare îi aparţin şi alte piese din os - un vârf de săgeată cu secţiunea romboidală şi baza concavă, străpungătoare, un pandantiv dintr-un dinte de animal -, precum şi din piatră - un frecător, o daltă şlefuită (de formă aproximativ trapezoidală, cu secţiunea rectangulară), un cuţitaş curb de silex, precum şi mai multe fragmente de lame de silex.
Se remarcă absenţa printre materialele din depunerile cercetate anul acesta a categoriei ceramicii pictate, categorie cunoscută din materialul recoltat în anii precedenţi din surpătura de pe versantul de N al dealului. Această problemă, alături de completarea observaţiilor stratigrafice şi de cercetarea în suprafaţă a locuirii eneolitice târzii de pe dealul "Şipot", constituie obiective ale campaniilor viitoare.
Examenul preliminar al materialului arheologic indică apartenenţa acestuia la cultura Gumelniţa.
Bibliografie: