Fetindia | Comuna: Meseşenii de Jos | Judeţ: Sălaj | Punct: Între hotare | Anul: 2018
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pop | Horea | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Pripon | Emanoil | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Localitatea Fetindia este situată la o altitudine de 300 m. Se mărgineşte, la est, cu Treznea, la vest cu Meseşeni, la sud cu Bozna şi la nord cu Aghireşul. Topografia este formată din dealuri argiloase, văi adânci şi câmpii puţine. Stratul superficial de sol este argilos.
În data de 17 februarie un pasionat de detecţie a semnalat descoperirea unor monede premoderne din bronz şi argint între satele Fetindia şi Meseşenii de Sus (ambele în comuna Meseşenii de Jos). În ziua de 18 februarie a fost verificată locaţia (altitudine 380 m, la 500 m de marginea sud- vestică a localităţii) în vederea redactării cererii de diagnostic arheologic şi pentru a ne asigura că nu există riscul epuizării posibilului tezaur identificat pe un drum de pământ intens circulat.
În baza autorizaţiei de diagnostic arheologic, cercetarea s-a efectuat în data de 19 aprilie prin trasarea iniţial a unei casete de 1,0 x 1,0 m, extinsă ulterior la o suprafaţă de 2x2m. Piesele monetare au apărut nu doar la 0,2 - 0,3 m adâncime ci şi aproape de suprafaţă, locul fiind amenajat în mai multe rânduri chiar cu utilaje, fiind vorba de un drum cu utilitate publică.
Diagnostic arheologic la Fetindia, în punctul Între hotare, a dus la recuperarea unui număr de 67 monede şi fragmente monetare. Total piese descoperite, întregi şi fragmentare se datează în intervalul 1627-1762, finalul acumulării fiind datat cu piese din aramă de 1 Kreutzer de la Maria Theresa. Nu au fost identificate fragmente ceramice sau resturi de materiale organice (pânză sau piele), care să indice o eventuală depunere a tezaurului într-un vas ori într-un săculeţ de pânză sau pungă din piele.
Monedele, ce compun tezaurul, au fost emise în Transilvania, Ungaria, Tirol, Episcopatul Salzburg, Boemia, Silezia, Monfort, Liegnitz-Brieg, Brandenburg-Bayreuth şi Episcopatul de Breslau.
Din punct de vedere al numerarului, tezaurul este compus din groşi cu valoarea de trei creiţari, groşi cu valoarea de trei pfennigi, polturi şi monede de un creiţar şi doi creiţari din argint, la care se adaugă şi cinci piese de aramă de un creiţar.
Monedele au fost emise între anii 1627 şi 1762, însă tezaurul a fost pierdut sau îngropat cândva după jumătatea secolului al XVIII-lea, aşa cum sugerează cele cinci piese din aramă de un creiţar, emise la Baia-Mare în 1761 şi 1762, aproape necirculate.
Acest nou tezaur monetar descoperit în judeţul Sălaj, oferă date interesante despre moneda măruntă din argint, aflată în circulaţie la jumătatea secolului al XVIII-lea în Transilvania.
Descoperirea tezaurului împrăştiat la Fetindia-Între Hotare, pe un drum de pământ care despărţea pământurile a două comunităţi, este pe deplin explicabilă, datorită frecvenţei descoperirilor de piese legate de circulaţie, transport, atelaje, harnaşament sau de echipament de cavalerie, realizate în ultimii ani. Drumul de culme se pare că este unul extrem de vechi, datând din preistorie până în contemporaneitate.