Fântânele | Comuna: Matei | Judeţ: Bistriţa-Năsăud | Punct: La Gâţa | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 17
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Constantin | Florin | participant | Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Bucureşti |
| Pavel | Carmen | participant | Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei", Bucureşti |
| Vaida | Dan Lucian | participant | Muzeul Grăniceresc Năsăudean |
| Beldiman | Corneliu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Sztancs | Diana Maria | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Context. Aspecte metodologice. Cercetările arheologice efectuate în anul 2012 în aria necropolei celtice (sec. III-II î.e.n.) de pe teritoriul satului Fântânele, com. Matei, jud. Bistriţa-Năsăud, punctul La Gâţa au permis identificarea şi explorarea M40. Acesta este un mormânt de înhumaţie, cu groapă funerară de formă ovală; adâncimea de depunere: 0,50 m; schelet era întins pe spate cu braţele încrucişate pe bazin, având orientarea NV (capul) – SE. Ca inventar s-a recuperat un singur artefact, respectiv o unealtă de fier (perforator, sulă), cu mâner de corn de căprior, găsită lângă oasele braţului drept. Piesa se păstrează în colecţia Muzeului Grăniceresc Năsăudean, Năsăud (1).
Artefactul analizat cu acest prilej este primul de acest tip descoperit în mediul celtic de pe teritoriul României şi a fost tratat, în premieră, după un protocol de analiză complet, care ia în considerare metodologia actuală, rutinată în cazul industriei materiilor dure animale (IMDA)(2); au fost colectate şi procesate toate datele reieşite din analiza microscopică a suprafeţelor – tracéologie, use-wear analysis (microscop optic măriri x10-x40; microscop digital, măriri x25-x400) pentru relevarea modului de fabricare şi de utilizare. În plus a fost posibilă (de asemenea, premieră pentru un artefact din materii dure animale, respectiv unul de origine celtică din România) şi investigarea cu ajutorul tomografiei computerizate cu raze X (3), care a permis vizualizarea cu acurateţe a morfologiei mânerului la nivelul dispozitivului de inserţie (perforaţie axială) a piesei metalice, parţial conservate în interior.
Descriere. Date tehnologice rezultate din analiza traseologică şi tomografia computerizată cu raze X. Artefact compozit (fier şi corn de căprior). Piesă fragmentară, în stare de conservare mediocră. Lungimea iniţială cca 125 mm. Descoperită cu partea metalică in situ, detaşată (fracturată) parţial recent, probabil la curăţare.
Piesa metalică (partea activă): realizată din fier, stare de conservare mediocră: puternic oxidată, cu strat gros care nu permite observaţii asupra suprafeţelor, morfologiei iniţiale etc.; urme de ardere; se observă exfolieri/dislocări parţiale la extremitatea distală şi partea mezială. Fracturată recent şi desprinsă de mâner, cu urmele fracturii oblice păstrate la partea proximală. O parte a piesei (partea proximală cu extremitatea proximală) se păstrează în mâner, pe o lungime de cca 20 mm. Secţiune pătrată sau rectangulară. Realizată prin ciocănirea la cald a unei mici bare de fier. Partea proximală avea probabil formă piramidală alungită. Piesa metalică a fost introdusă în mâner pe o lungime de cca 25 mm.
Dimensiuni (mm): L iniţială cca 89; L păstrată 68,96; PP păstrată 6,12/4,27; PM 4,15/3,91; PD 3,07/2,41; PP păstrată în mâner cca 20.
Mâner de corn de căprior: realizat din segmentul bazal (A) al unui ax de căprior stâng, probabil lepădat, exemplar juvenil. Stare de conservare mediocră: puternic corodat prin acţiunea rădăcinilor plantelor ierboase; urme de ardere discontinui; fracturat recent şi lipit la partea distală; 3 fisuri axiale recente care afectează partea distală, partea mezială şi partea proximală. Lipseşte cca 1/3 din circumferinţa părţii distale, pe o lungime de cca 12 mm, fracturate recent şi pierdute. Extremitatea proximală este convexă asimetrică, cea distală oblică având margini neregulate, iar secţiunile sunt ovale asimetrice.
Debitajul: extragerea segmentului bazal al axului cu extremitatea anatomică (medalion) prin percuţie directă/cioplire pe întreaga circumferinţă, aplicată cu o lamă masivă (probabil de topor) şi fracturare la cca 65 mm de rozetă/medalion.
Fasonarea: înlăturarea sau atenuarea prin cioplire a morfologiei anatomice: rozeta, relieful axului (perlura); urme de impact păstrate pe un sector al extremităţii proximale; la partea proximală se observă un sector de desprindere a compactei pe un plan de fractură trapezoidal alungit; la extremitatea distală se păstrează în mod discontinuu urmele de cioplire oblică rezultate prin aplicarea operaţiei de debitaj; marginile de cioplire au fost probabil regularizate prin cioplire cu cuţitul (urme incerte, eliminate/estompate de coroziunea suprafeţelor).
Perforaţia: la partea distală s-a amenajat axial, probabil prin scobire şi rotaţie în ţesutul spongios, perforaţia de formă conică alungită, adâncă de cca 26 mm, în care s-a fixat/inserat piesa de fier. Nu se observă urme de adeziv.
Urme de utilizare: tocirea şi lustrul discontinui ale reliefului anatomic modificat al axului (perlura); urme slab conservate datorită coroziunii şi arderii. Utilizarea probabilă ca perforator pentru prelucrare piele, împletit.
Dimensiuni (mm): L tot 62,20; EP 17,32/15,30; PP16,86/15,45; PM 15,45/15,16; ED 16,55/16,17; diam perforaţie la nivelul ED cca 7; adâncimea perforaţiei cca 26.
Concluzii. Importanţă. Piesa prilejuieşte în premieră analiza unui artefact compozit celtic cu elemente păstrate (parţial) in situ; deşi condiţiile de prezervare sunt precare, protocolul de analiză este complet, identificându-se cu ajutorul mijloacelor optice urmele de fabricare (amenajarea mânerului) şi de utilizare (uzura mânerului). Piesele similare semnalate în mediul celtic de pe teritoriul României sunt încă puţine, ceea ce sporeşte importanţa artefactului analizat. Prezenţa unei astfel de piese în inventarul M40 nu permite aserţiunea după care am avea de-a face aici cu un mormânt de „meşteşugar”, unealta fiind banală (perforator, sulă pentru prelucrarea pieilor), ea putând avea, ipotetic, şi rol funcţional de armă.
Primul autor exprimă mulţumiri colegului şi prietenului dr. Iosif Vasile Ferencz (MCDR, Deva) pentru datele furnizate în legătură cu piesa analizată cu acest prilej, ca şi pentru bibliografia pusă la dispoziţie, relativă la industria celtică a materiilor dure animale în provenienţă din România.
Bibliografie:
Note:
1.
(1) Vaida 2006; Vaida 2008; Vaida et alii 2013.
(2) Beldiman 2007; Sztancs 2011; pentru IMDA din a doua epocă a fierului (dacică) vezi recent Beldiman 2012; Beldiman et alii 2012; Ferencz, Beldiman 2012.
(3) Constantin et alii 2010.
Abrevieri:
ED – extremitatea distală; EP – extremitatea proximală; IFIN-HH – Institutul Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Măgurele; L – lungimea; Ltot – lungimea totală; PD – partea distală; PM – partea mezială; PP – partea proximală.