Enoşeşti | Comuna: or. Piatra Olt | Judeţ: Olt | Punct: Castrul Acidava | Anul: 1995
CC BY-SA 4.0 
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Preda | Constantin | responsabil | Cabinetul Numismatic al Academiei Române |
| Popovici | Sabin | participant | Muzeul Judeţean Olt |
| Grosu | Aurel | participant | Muzeul Judeţean Olt |
| Marinică | Ion | participant | Muzeul Judeţean Olt |
În S VII, carourile 10 - 12, -0,30 - 0,50 m s-a decapat o zonă oarecum compactă de cărămizi, ţigle, olane (dărâmătura unei locuinţe). Intre cărămizi s-a descoperit un castron din pastă relativ fină, culoare roşiatică, buza arcuită spre interior, fundul inelar. Sub cărămizi au apărut numeroase fragmente ceramice de uz casnic, un vas dacic tip borcan cu brâuri alveolare (întregibil) şi un pieptene din os. În careul 11, la -0,60 m s-a descoperit o monedă de bronz cu efigia lui Traian pe avers. Tot în S VII, carourile 13 şi 14, la - 0,45 m, s-a decapat un cuptor de ars ceramică, de formă circulară cu D = 1,50 m şi I (maximă) 0,33 m. Pe partea de vest, pe o porţiune de 0,60 m, peretele cuptorului era surpat. Gura cuptorului era amplasată spre sud, pereţii gurii fiind întăriţi, pe latura interioară, cu câte o cărămidă. S-a constatat o amenajare deosebită a pilonului central: pământ crutat, întărit la bază şi pe o latură cu două cărămizi, special fasonate. În cuptor s-au descoperit numeroase fragmente ceramice şi un vas miniatură. Lângă cuptor a apărut o groapă ( D = 1,45 m; -1,60 m) în care s-au descoperit numai cărămizi - 15 buc. întregi şi foarte multe fragmentare.
La - 1 m., carourile 9 şi 10, direct sub nivelul roman, s-a descoperit o locuinţă Coţofeni. În jurul vetrei s-au descoperit fragmente ceramice şi oase. Pentru a urmări locuinţa s-a trasat S VIII.
In carourile 2 - 4 a apărut un bordei medieval din care s-au recoltat un capac de vas cu buton şi trei orificii, pastă cenuşie cu decor în alb şi două farfurii cu glazură albastră.
Săpăturile arheologice efectuate până acum la Acidava, permit formularea unor concluzii de ordin general cu privire la istoria castrului şi a aşezării civile romane. Se susţine opinia mai veche potrivit căreia castrul de la Enoşeşti a fost construit de Cohors I Flavia Commagenorum încă din timpul lui Traian; opinia este argumentată de cărămizile cu ştampila amintitei cohorte şi de cele patru monede de bronz de la Nerva şi Traian. În al doilea rând, descoperirile de până acum se înscriu, sub toate aspectele, în limitele culturale şi cronologice ale materialelor arheologice din celelalte centre romane de pe limes-ul alutan şi de pe cel dunărean. Merită subliniate multitudinea fragmentelor de terra sigilata şi a trei tipare descoperite până acum la Enoşeşti; din acest punct de vedere aşezarea civilă se plasează pe locul al doilea în Oltenia romană, după Romula.
În al treilea rând evidenţiem importanţa pe care o reprezintă ceramica dacică tradiţională, descoperită aici în cantităţi însemnate, în dovedirea evidenţei certe în acest centru roman a unei componente etnice geto-dacice.