Enisala | Comuna: Sarichioi | Judeţ: Tulcea | Punct: Palanca | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca romană timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă; Necropolă; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 161197.01 |
Județ:
Tulcea
Unitate administrativă:
Sarichioi
Localitate:
Enisala
Punct:
Palanca
Localizare:
| 161197.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Jugănaru | Gabriel | responsabil | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Ailincăi | Sorin Cristian | participant | Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Vernescu | Mirela | participant | Muzeul Brăilei |
| Pencu-Marc | Virgiliu | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Ţârlea | Alexandra Clara | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Situl de la Enisala - Palanca, com. Sarichioi, jud. Tulcea este situat la ieşirea nordică a localităţii pe partea dreaptă a drumului judeţean ce duce la Sarichioi. Ca repere importante în identificarea punctului putem menţiona vecinătatea cetăţii medievale dar şi digul ridicat pentru a separa lacul Babadag de lacul Razelm.
În prezent monumentul este ameninţat de deschiderea de către săteni a mai multor puncte improvizate de extragere a lutului dar şi de prăbuşirea falezei dinspre lacul Razelm. În ultimii ani a fost înregistrată o distrugere pe o suprafaţă de peste 200 m2.
Primele sondaje au fost efectuate de S. Morintz în 1969, cercetătorul identificând vestigii atribuite culturilor Gumelniţa, Folteşti I, Coslogeni, Babadag dar şi de epocă romană şi medivală1. Cercetările din 1979 efectuate de Gh. Mănucu-Adameşteanu şi E. Lăzurcă au evidenţiat existenţa unei aşezări din faza a III-a a culturii Babadag şi a unei necropole medievale databile în sec. XIV-XV2. În 1986 punctul a fost investigat şi de S. Baranschi, rezultatele cercetărilor din această campanie fiind în curs de publicare3.
Observând starea deplorabilă a sitului în anul 2002, colectivul şantierului Babadag a solicitat începând cu 2003 autorizaţii pentru cercetări de salvare în jurul unei suprafeţe distruse de o lutărie.
Campania din anul 2005 a avut ca scop degajarea părţii de V a lutăriei, fapt concretizat într-o suprafaţă (SIV) cu latura de N - 8 m; cea de V - 28 m şi de S - 5,5 m. Latura de E este neregulată şi reprezintă marginea lutăriei.
Stratigrafia sitului este redusă la existenţa unui strat de depuneri moderne (menajere) gros de 0,30 m sub care se află un strat de culoare cenuşie gros de 0,30-0,50 m, de la baza căruia pornesc complexele, şi care suprapune solul steril.
În această suprafaţă am identificat 12 gropi şi cinci morminte de epocă medievală după cum urmează:
Gr.1 – era situată în partea nordică a secţiunii, avea formă circulară în plan cu diametrul de 2 m. În profil avea formă tronconică şi mergea până la 1,75 m adâncime. În umplutura gropii am descoperit o cantitate relativ mare de ceramică medievală din sec. XIV-XV dar şi un fragment de nasture sferic din bronz.
Gr.2 – a fost distrusă parţial de gr.1; diametrul E-V era de 2 m; în profil groapa avea pereţii relativ drepţi cu adâncimea de 0,80 m. Şi această groapă conţinea ceramică de epocă medievală din sec. XIV-XV.
Gr.3 – era circulară în plan cu diametrul N-S de 1,20 m şi se prezenta sub forma unei alveole adâncă de 0,20 m, în care au fost descoperite puţine fragmente ceramice atipice hallstattiene.
Gr.4 – circulară în profil cu diametrul N-S de 1 m, se prezenta în profil sub forma unei alveolări cu adâncimea de 0,50 m în care au fost descoperite puţine fragmente hallstattiene atipice.
Gr.5 – circulară în profil cu diametrul N-S de 1,40 m, se prezenta sub forma unei alveolări cu adâncimea de 0,30 m în care au fost descoperite puţine fragmente ceramice hallstattiene atipice.
Gr.6 – circulară în profil, cu diametrul N-S de 1,70 m. În profil avea o formă tronconică cu baza mică în jos (1,5 m). Groapa conţinea puţine fragmente ceramice de epocă medievală şi oase de animale.
Gr.7 – a fost parţial distrusă de lutărie, laturile păstrate 3,5 x 6 m; avea o formă rectangulară orientată NV-SE; pereţii erau drepţi până la adâncimea de 0,20 – 0,25 m.
Gr.8 – a fost surprinsă în profilul de V în c. 7. Forma în plan era probabil ovală cu diametrul NS de 1,5 m. În profil se observă că pereţii erau drepţi iar adâncimea era de 0,70 m de la nivelul ei de săpare. Groapa conţinea puţine fragmente ceramice atipice de epocă medievală.
Gr.9 – era situată în vecinătatea sudică a gr. 8 şi a fost cercetată parţial fiind şi ea surprinsă în profilul vestic al secţiunii în c. 8. Era probabil ovală în plan, diametrul NS fiind de 1,25 m. Groapa avea pereţii drepţi şi o adâncime de 0,70 de la nivelul ei de săpare. Pe fundul ei a fost descoperit un schelet de mistreţ în conexiune anatomică (cercetat parţial).
Gr.10 – a fost surprinsă parţial în profilul de V şi distrusă în parte de lutărie. În plan avea o formă neregulată, lungimea pe direcţia N-S fiind de aprox. 6 m. Pereţii erau drepţi şi mergeau până la adâncimea de 0,40 m de la nivelul ei de săpare. În pământul de umplutură am descoperit puţine fragmente ceramice medievale atipice. Complexul a fost perforat de gropile mormintelor 2 şi 4.
Gr.11 – a fost surprinsă parţial în profilul de V şi a fost distrusă parţial de gr. 10. În profil pereţii erau drepţi iar adâncimea era de 0,25 m. Complexul nu conţinea vestigii arheologice.
Gr.12 – a fost surprinsă în profilul de V al secţiunii. Avea probabil o formă ovală în plan cu diametrul N-S de 2,75 m. În profil pereţii erau drepţi iar adâncimea era de 0,45 m de la nivelul ei de săpare.
M1 – groapa mormântului a fost parţial distrusă de gr. 8. Aceasta era ovală în plan cu lungimea păstrată de 1,5 m şi lăţimea de 0,70 m. În profil pereţii erau drepţi iar adâncimea păstrată era de 0,15 m. Defunctul era depus în poziţie decubit dorsal orientat SSV-NNE. Starea sa de conservare este precară, nu se păstrează craniul (distrus o dată cu săparea gropii 8), antebraţele şi labele picioarelor; cutia toracică şi bazinul sunt şi ele păstrate parţial. În zona toracelui au fost descoperiţi doi nasturi sferici din bronz, de mici dimensiuni.
M2 – a perforat groapa 10. Nu s-a putut observa cu precizie forma gropii, complexul fiind parţial distrus de lutărie. Iniţial au fost descoperite două femure masive însoţite de o pereche de tibii rupte, sub care s-a descoperit, fără a observa vreo legătură, un schelet de copil deranjat puternic. Aceasta a fost depus în poziţie decubit dorsal, orientat SV–NE. Se păstrează doar o parte din torace, coloana vertebrală – parţial (sectorul lombar), o parte din bazin şi osul sacru.
M3 – nu s-a putut observa groapa. Mormântul a fost distrus parţial de lutărie. Defunctul era depus în poziţie decubit dorsal, orientat SV-NE, cu braţul stâng pe bazin. Braţul drept, o parte din torace şi craniu lipsesc. În dreptul umărului stâng se afla partea inferioară a unui vas smălţuit.
M4 – se afla în vecinătatea sudică a M 2. A perforat gr.10, dar nu s-a putut observa cu exactitate forma sa în plan, fiind parţial distrus de lutărie. Defunctul (copil) era depus în poziţie decubit dorsal, orientat probabil E-V. Starea de conservare era destul de precară, se păstrează o parte din torace şi coloană şi parţial bazinul. Craniul era reprezentat de câteva fragmente printre care s-a descoperit o pereche de cercei din bronz cu verigă şi clopoţei (în prezent se restaurează).
În campania 2005 a fost surprinsă limita de V a aşezării hallstattiene dovedită de puţinele descoperiri atribuite acestei epoci. Foarte importante sunt însă descoperirile de epocă medievală, aflate încă în cursul procesului de restaurare care pot da noi indicii referitoare la datarea şi natura vestigiilor acestei epoci.
În cursul campaniei 2005 au fost efectuate ridicări topografice ale sitului în scopul unei continuări sistematice a cercetărilor. Trebuie să menţionăm că în ciuda eforturilor noastre de a proteja perimetrul de intervenţii antropice, acesta este supus în continuare degradării. De aceea ne-am propus continuarea cercetării asupra aşezării culturii Babadag, una din puţinele atribuite fazei a III-a de evoluţie a acestei culturi, dar şi asupra necropolei medievale a cărei valoare a fost deseori invocată de specialiştii acestei epoci.